Se afișează postările cu eticheta aCasă. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta aCasă. Afișați toate postările

...florile din faţa casei

Întâi de toate am să vă spun că am o infinită admirație și infinit respect pentru bunicile și strabunicile noastre țărăncile din care ne tragem mai toți.
Cum Dumnezeu au reușit bunicile mele să țină fiecare câte o întreagă gospodărie și să crească câte 5-6 copii, și alți câțiva nepoți, să aibă și grădină și animale și casă, nu știu! Casa o lipeau, o varuiau în fiecare primăvară, și pe dinăuntru și pe dinafară, lipeau sobele le curățau, făceau focul zilnic fie iarnă fie vară, găteau, spălau la mâna, torceau, cuseau, țeseau, vopseau tot de la țoale/preșuri, la cămăși, prosoape, pânze, etc. tot ce era în casă era lucrat de mâna lor, aveau grijă de găini, rațe, gâște, curcani, porci, vaci, oi, capre... etc. aveau grijă de grădina de legume, puneau conserve, murături, umpleau cămările, podul si beciurile cu de toate ca să nu lipsească nimic peste iarna... Nici un aliment nu se cumpăra, totul se făcea în gospodărie... Mulgeau vacile sau oi/capre, făceau branza, cașul, laptele covăsit sau lapte acru...
Pâinea se făcea o dată pe săptămână pe vatra unui cuptor încăpător pe care il ridicaseră bunicii mei odată cu casa.
Dacă ați avut bunici la țară sigur v-ați urcat în pod să luați prune uscate, struguri stafidiți, nuci...
Iarna mamaia întindea razboiul de țesut și țesea, de la prosoape de borangic, la țoalele de pus pe jos sau pe perete.
În alte seri de toamnă târzie, torcea lâna, din care mai târziu împletea bundite, pulovere, ciorapi, mănuși, căciuli...
Făcea săpun de casă și spăla rufele cu leșie în loc de detergent.
Spre sfârșitul iernii împleteau rogojini, in bucataria de vară din papura tăiată de tataia pe gheață, se făceau mături, coșurile din nuiele... Peste toate astea erau și doftoroaie, tratau de galci, culegeau ierburi de leac, puneau ventuze si te trăgeau de aplecate...
Aveau grădinița din fața casei plină cu flori. Avea timp de mers la biserică, de îngrijit mormintele la cimitir, de tinut sărbătorile, de pomeni, de nunti, de botezuri, de ieșit la poartă duminică seara, de mers in vizită la neamuri, nași și alte rubedenii...
Până și lumînările le facea mamaia din ceara curată, luată de la stupii de care se ingrijea tataia și pe care o ținea sub forma unor roți mari, de culoarea aurului roșu...
În memoria bunicii mele am în grădinița mea toate florile pe care le-am putut găsi și pe care le avea și dînsa...

„Dragă Românie,

La vremea de pripas spiritual prin care trecem își scriu să îți spun... La Multicentenar!
Te-am uitat ades, țară dragă, ca om și ca popor, căci am învățat, sub presiunea ideologiilor în care ne-am petrecut viețile - și tu și noi - că ne ierți și când uităm de Tine.
Ești acolo, în toate ale noastre, dar nu mereu te slujim cu adevărat. 
Vei afla acum, când împlinești 100 de ani din eternitate, că nu prea mai semănăm cu cei care au fost gata să moară pentru Tine atunci, pe când te reconfigurai în hotarele după care te-am numit România Mare. 
Nouă ne e greu și să trăim normal, dar și mai greu să luptăm pentru tine. 
Ne e greu să facem pace între noi, dar să facem război pentru tine ne va fi imposibil. 
Ne-am activat urile într-atât încât batjocorim orice, fără nici o jenă, fără nici o roșire de obraz. 
Dacă mai avem vreunul...

zarzavat la 50 de grade Celsius

...şi mîine e o zi.

mîine e azi.
am făcut suc de roşii+morc+păt'nac+păt'jel -->17+19=36 borcane*0,720.
azi ne pregătim, mîine preparăm zacusca de vinete.
şi tot aşa.
cu zarzavatul n-am ajuns nici măcar la jumătate din cît avem de făcut, mai avem bulion, magiun...
am strîns din fasolea păstăi care s-a copt, am pus-o în saci, urmează s-o batem. biata de ea.
avem de scos ceapa.  
aşteptăm să se coacă ardeii kapia şi gogoşarii.
avem roşii coapte, multe şi gustoase.
avem noi multe în grădina noastră.
peste toate este căldura asta nesfîrşită.

cele 50 de grade din titlu erau arătate ieri, pe la ora 15, de termometrul de la dormitor, unde nu mai bătea soarele. era doar temperatura aerului, la umbră...

ce frig este la Cartagena


ce bine că a plouat şi în iunie şi în iulie. 
grădina rezistă. 
şi animăluţele şi păsările şi noi.

tramvaiul 41 şi/sau autobuzul 44, parcul Crîngaşi şi/sau bulevardul cu castani

...borcanele sînt multe dar neuronul meu se topeşte şi se prelinge. 
el ştie ce mai face.  

pentru că, da, plouă!

...dacă plouă în mai, avem mălai. sau cel puţin aşa era odinioară, cînd anotimpurile aveau bun simţ şi se respectau unele pe celelalte.
inventar semănat, plantat, răsădit:
porumb
sfeclă furajeră
varză timpurie
roşii
ardei gras
ardei kapia
ardei iute
gogoşari
vinete
sfeclă roşie
morcov
pătrunjel
păstîrnac
leuştean
mărar
ceapă
usturoi
fasole pitică şi de arac
ţelină
castraveţi
dovlecei
bostani
cartofi

caisul din care anul trecut am cules 10 kg, are acum 10 (zece) caise! mulţumim zăpezii care a căzut peste flori la jumătatea lunii aprilie.
vişine, prune, cireşe, pere şi mere vom culege uneori, din cînd în cînd. aceleaşi mulţumiri din propoziţia anterioară.
struguri, vom vedea...
gutuiul este încă înflorit şi are muuulte flori. semn rău, de toamnă lungă sau iarnă grea? cine mai ştie.
zmeurii au înflorit, căpşunile cresc.
creşte şi iarba. deja am cosit-o o dată.
şi buruienile cresc.
dar e frumos. e foarte verde jur-împrejurul ochilor noştri.

iezii au crescut, capra am dus-o la stînă.
pucaţii supravieţuitori sînt 5. plus 15 găini bătrîne, e bine.
Pisana a' bătrînă, după ce a fost beteagă şi "tri-pedă" vreo 3 luni, acum a descoperit că-şi poate folosi şi a patra lăbuţă.nu ştim ce-a păţit, cum şi unde a căzut, unde şi-a prins lăbuţă, dar s-a chinuit mult. se vedea pe faţa ei că o doare şi avea părul smuls la cot. am tratat-o cu antibiotice, am hrănit-o, ca pe un bolnav, cu supă şi carne de pui, am luat-o în braţe cînd nu putea să intre sau să iasă din casă. beteagă şi "tri-pedă" nu s-a lăsat învinsă şi ne-a predat lecţia voinţei care trece peste orice obstacol.
pisana a' tînără, a.k.a.Sepi, se pupă cu Pisana a' bătrînă, are ochi ca două mure şi, presupunem noi, e fata lu' Pisana.
căci Pisana e motan iar Sepi e pisică. clar.
Bodo e şefu'.

dacă am uitat ceva sau pe cineva, vom reveni.

Albiţa şi Negruţu

ei sînt cei doi iezi fătaţi azi la prînz.
unul alb-alb iar celălalt negru, cu stea albă în frunte şi "jampiere" albe.
ei sînt mîncăcioşi, sănătoşi şi frumoşi iar noi, fericiţi de numa'!

off topic: afară, cînd ninge, cînd e soare. cînd se topeşte zăpada de se vede pămîntul, cînd se albeşte totul în grădină.
draga noastră Doamnă Iarnă, noi cu toţii te iubim (în luna decembrie) şi de-aceea îţi şoptim: putere nu mai ai, oricît de mare tu te dai, lasă-ne şi te tot du, zboară ca un cacadu, Primăvara te-nghioldeşte şi Natura ne uimeşte!

aseară a nins

şi azi-noapte a nins.
totul e alb şi curat.


6, 7, 8 ianuarie 2017 = viscol

7, 8, 9 ianuarie 2017 = lipsă diferență de potențial dintre două puncte ale unui câmp electric.
adică n-am avut curent. electric.
ceea ce se întîmplă cîteva zile în fiecare iarnă. sau chiar vară. sau orice alt anotimp.
e vina noastră că nu ne-am cumpărat generator.
încă.
încă lîncezim în ale agriculturii.
e plăcut şi necesar.
a nins frumos iar zăpada se păstrează albă (nu ca la oraş, adicătelea...).
căpriţ se pare că va avea ieduţi, găinile se ouă, Bodo şi Pisana se răsfaţă în casă.
de vreo două luni ne-am pricopsit cu Sepi, un pisoi al cărui tată este Pisana, căci altfel nu ar fi acceptat-o (pisoiul este o pisică, credem) să convieţuiască sub acelaşi acoperiş şi să o mai şi pupe.
am avut brăduţ de Crăciun, şi sarmale şi cîrnaţi şi cozonac şi prăjituri.
şi linişte şi căldură, în casă şi în suflete.

în curînd vom comanda tăvile cu alveole pentru răsaduri.
totuşi...


am buletin de Suceava


dar cenepeul are cod de Prahova.
Q. E. D.!


nu ne-ai păcălit, iarnă! sau ce-oi fi...

înaintea zăpezii de azi, a plouat. nu mai ştiu cîte zile şi cîte nopţi. vreo săptămînă.
ne-am mişcat bine cu grădina. am reuşit să strîngem tot: gogonele, chiar şi roşii, ardei iuţi, ardei kapia, sfecla roşie şi cea furajeră, vinete. dragele noastre ultime legume. împinse să crească şi să se coacă de căldura dementă din vara ce de-abia trecu. pînă să vină frigul, mai erau flori...de roşii, de ardei, de vinete...
cînd ştiu că o să vină iarna mizerabilă, mă cuprinde o tristeţe iremediabilă...

începem programul de stat în casă, la căldură şi cu activităţi de care îmi era dor: "curăţenie" în calculator, coasere la maşină a multor şi mărunte lucruşoare, tricotare, citire, confecţionare de bucurii pentru sărbătorile de iarnă, facere de planuri, visare şi aşa mai departe. 

cît despre tine, vară, ce să spun? oricît ai fost tu de secetoasă şi caniculară şi sufocantă, pînă la urmă, trăgînd linie, ai fost bună. cu noi şi cu grădina noastră.

cum ninge azi peste iubirea noastră...

nu e o metaforă. chiar ninge.