Donald Trump face anunțul momentului: Ucraina trebuie să cedeze teritoriu Rusiei - Urmează negocieri la Washington
Se afișează postările cu eticheta Gabriel Diaconu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Gabriel Diaconu. Afișați toate postările
vremuri - duminică, 17 august
Un război drept, o pace nedreaptă. De fapt nimeni nu știe ce vrea.
Donald Trump face anunțul momentului: Ucraina trebuie să cedeze teritoriu Rusiei - Urmează negocieri la Washington
Donald Trump face anunțul momentului: Ucraina trebuie să cedeze teritoriu Rusiei - Urmează negocieri la Washington
coundown 1 <- sâmbătă, 17 mai
Două zile pentru România
***
M-au întrebat mai mulți, de când sunt aici la Cluj, care cred că va fi rezultatul de duminică.
”Domnule doctor, credeți că scăpăm cu bine?”
Am răspuns fiecăruia că da, vom fi bine.
Condiția necesară, dar nu suficientă, a binelui, e ca oamenii să și-l dorească. Este ceea ce se numește gândul bun, sau intenția bună.
Nu e ușor să ai un gând bun, mai ales când simți cum taie vântul rece al dezinformării, când te uiți la un val de nebunie și ură cum urcă. Oameni care sunt injectați cu fanatism, basme și revanșism istoric.
Dar e obligatoriu.
Să faci bine, pe de altă parte, e sensibil mai greu. Presupune că te-ai hotărât că ai o competență, abilitatea de a pune umărul la acel bine, dar și că o parte din acel bine se întoarce înapoi către tine și ai tăi.
România e suma tuturor faptelor noastre bune. Dacă o lauzi, dacă o critici, dacă o iubești sau dacă o spurci, să nu uiți că ce vezi astăzi la ea ți se datorează și ție, într-o proporție de 1:20 de milioane.
Țara noastră e granița tuturor făcutelor și nefăcutelor, locul unde ne-am ajutat, ne-am împăcat, dar și locul unde ne-am certat, unde am cultivat semințele urii.
Alta n-avem.
Fiecare om e liber să gândească ce vrea și cum vrea despre România. Eu, unul îi sunt foarte recunoscător.
Deci și ție, și ție, într-o proporție de 1:20 de milioane.
Aici am deschis ochii, acum aproape jumătate de secol. Din toate limbile pe care le vorbesc, româna îmi pare cea mai frumoasă, melodică și năzdrăvană.
Din toate cărțile pe care le-am citit, cele de căpătâi rămân, dintâi, cele de aici.
Mâncarea pe care o mănânc, gusturile plăcerii și rostul pâinii e tot de aici, românesc.
Îmi doresc ca țara mea să strălucească în lume, să mă mândresc cu ea?
Fără îndoială.
Fără îndoială.
Întreabă-te, când România a strălucit, prin cine a strălucit România. Și ce-a făcut ca România să fie cu adevărat măreață.
A strălucit România când l-am dat jos pe Ceaușescu în 1989? A strălucit.
Dar când au venit minerii și au făcut zarvă la București?
A strălucit România în 1996, când s-a terminat de fapt primul ciclu al Revoluției, și am avut o primă schimbare democratică la față? A strălucit.
Dar a strălucit când, șocant, naționalismul antisemit, anti-maghiar, scelerat al lui Vadim Tudor risca să ne deraieze pe pe șina istoriei?
A fost România strălucindă când am aderat la NATO, când am intrat în Uniunea Europeană? A strălucit.
Dar n-a strălucit în toți anii în care eram știuți doar pentru cerșetorii din marile capitale, pentru adopțiile internaționale din România, sau poveștile din leagănele de copii orfani.
România a strălucit când Dacia a devenit cel mai bine vândut brand european. Căruța aia de mașină, găleata, e iubită azi peste tot în lume. Puși la locul potrivit, inginerii români și proiectanții români fac România luminoasă.
România a strălucit și în 2017, când lumea a ieșit în stradă să lupte față de dezincriminarea abuzului în serviciu. A strălucit cu sute de mii de lumini aprinse în Piața Victoriei.
N-a strălucit cu doi ani înainte, într-o seară de octombrie, când singura lumină a fost iadul de la Colectiv. Cât a durut, și doare, catastrofa de acolo, și cât de mult am putut trăda noi o generație, copii făcuță torță vie de neputința și ticăloșia unora.
Dar am mers înainte, și în 2018 România a strălucit din nou. A strălucit printre canistre cu gaz și jandarmi.
N-a strălucit în pandemie, când străzile s-au golit și n-auzeai, în gol, decât sirene de ambulanțe. Dar ne-am luptat și cu asta.
Am salvat vieți.
Spiritul neînvins al tot ce e mai bun în România a atins sute de mii de oameni care astăzi trăiesc pentru că n-am renunțat la ei. Pentru că doctorii români au luptat pentru români. Pentru că am vaccinat. Pentru că nu ne-am predat disperării.
România a strălucit și când a început războiul din Ucraina. O țară mică, fără multe pretenții și cu zero cultură a asistenței umanitare, am reușit să construim o rețea de ajutor respectată peste tot în lume, prin care au trecut milioane de oameni.
O lume vie, o lume a contrastelor, România are un destin de îndeplinit. Prin calitățile ei. Prin oamenii care o iubesc, prin oamenii care o ridică.
Auzi?
Prin oamenii care o ridică.
Nu prin oamenii care o fac de rușine. Nu prin oamenii care iau tot ce am făcut bun și ne fac de râs la lume. Nu prin apostolii neîncrederii, care tot ce fac e să-ți arate ce e rău. Ce nu merge. Ce stă ne-rezolvat. Ce a rămas în urmă.
Elite. Cum am ajuns să disprețuim tot ce-a putut România da mai bun umanității? Și care ar fi alternativa?
Să strălucim în lume ca țara tuturor nerozilor, singurul loc unde nu găsești așa ceva? Să ne mândrim că noi n-avem oameni deștepți? Că noi n-avem performanță? Că dacă vii la noi nu găsești nimic excepțional?
Asupra tuturor acestor lucruri stai și cumpătează. Când auzi cum sună imnul României, când suntem acolo, sus, pe podium, sau când un străin îți spune o vorbă bună despre țara ta, despre ce e frumos la noi,
E pentru că am mizat pe prostie, sau pe inteligență? Pe caracter, sau pe lipsa lui?
Alege.
SURSE Strategia pregătită de AUR și POT pentru contestarea rezultatelor votului din 18 mai, în cazul în care George Simion pierde alegerile
Din cauza faptului că locuiesc în țări de dimensiuni enorme, unde distanțele până la secția de vot se măsoară în zeci de minute sau chiar ore, românii din SUA și Canada nu au votat, de regulă, în număr mare. Ce se întâmplă însă acum arată o mobilizare fără precedent.
AUR acuză fraudarea votului. O delegație a partidului se întâlnește cu reprezentanții ministerelor de Interne și de Externe, dar și cu cei ai Autorității Electorale Permanente
AUR, după întâlnirea cu reprezentanții MAE, MAI și AEP. Partidul susține că în Republica Moldova continuă turismul electoral
coundown 2 <- vineri, 16 mai
Gata, vorbele candidaților s-au rostit, să vorbească românii
Noi suntem cei mulți.
Va fi bine! Vreau să închei ziua arătându-vă cum arată România frumoasă pe care o s-o apărăm cu toții la vot.
A început întâlnirea dintre delegațiile Rusiei și Ucrainei, la Istanbul. Prima fotografie, după 3 ani de război
George Simion, interviu pentru Steve Bannon: „Într-o lună îl vom pune pe Călin Georgescu înapoi la conducerea României”.
Deși votarea abia a început, AUR acuză „fraudă imensă”. Întâlnire cu conducerea STS
Sur le Pont Davignon oni dansă oni dansă...
George Simion, făcut praf pe Internet după ce a amestecat limbile, în direct, la TV
Dumnezeu însărcinat
CTP taxează derapajul lui George Simion: 'Se duce la o căcăstoare, bagă mâna în ea și aruncă cu ce găsește'
Noi suntem cei mulți.
Va fi bine! Vreau să închei ziua arătându-vă cum arată România frumoasă pe care o s-o apărăm cu toții la vot.
cronologie inversă:
George Simion, interviu pentru Steve Bannon: „Într-o lună îl vom pune pe Călin Georgescu înapoi la conducerea României”.
Deși votarea abia a început, AUR acuză „fraudă imensă”. Întâlnire cu conducerea STS
George Simion, făcut praf pe Internet după ce a amestecat limbile, în direct, la TV
Dumnezeu însărcinat
CTP taxează derapajul lui George Simion: 'Se duce la o căcăstoare, bagă mâna în ea și aruncă cu ce găsește'
countdown: 13 <- luni, 5 mai
Să tragem linie, deci, după o zi a patimilor și pasiunilor.
De ce tace George Simion
În campania electorală, a pus pe masă, în fața electoratului său, tot ce a avut. Dincolo de asta, în prezent, el nu mai are nimic de oferit alegătorilor. Prin urmare, nu are nici un sens să mai facă băi de mulțime, să iasă cu declarații pompoase, să se bată cu pumnii în piept a victorie sau să emită alte mesaje populiste
În spatele acestei spirale a tăcerii se ascunde o strategie foarte bine gândită, un adevărat război, o luptă crâncenă, dar nu pentru a câștiga voturile indecișilor. Căci nu mai are de unde, este conștient că nu mai are cum să obțină încă un milion de alegători. În schimb, încearcă să-i conserve, să-i păstreze pe cei loiali, pe care deja se bazează, pe cei fideli.
Aceste alegeri au fost de tipul alegerilor conservă. George Simion a știut din start că se bazează pe un electorat stabil în sondaje și loial până la capăt. Prin urmare, chiar începând din ultimele săptămâni de campanie, el nu a mai muncit decât pentru a-și conserva ceea ce câștigase deja de-a lungul timpului. Practic, nu a mai fost nevoie să participe la dezbaterile televizate pentru că el își câștigase deja alegătorii. Nu trebuia să mai facă ceva în plus.
Nu are nevoie să-și facă o campanie electorală agresivă. Pe oameni, atât cât a putut, i-a cucerit. Nu mai are de ce să-și consume energia în această direcție. Prin urmare, o ieșire clasică, declarații în fața alegătorilor, mulțumiri și promisiuni n-o să vedem din partea lui. Vine un moment în care consultanții îți spun că ai făcut destul și ar trebui să te oprești. Dacă nu, tot ce vei adăuga în plus s-ar putea să strice
Simion a fost foarte disciplinat și muncitor în campania electorală.
„Ne convine, nu ne convine, ăsta este adevărul. A vizitat toată țara, s-a adresat electoratului de peste tot, a bătut sate, comune și orașe. Când a spus că a schimbat două perechi de pantofi într-o săptămână, să știți că nu a mințit. AUR și George Simion chiar au luptat pentru fiecare vot, pentru fiecare om simplu cu mâinile bătătorite și fără dinți în gură”.
Însă, chiar și așa, deși a bătut România-n lung și-n lat, Simion știe că țara nu este a lui.
„Se află în cea mai vulnerabilă poziție din toată cariera lui politică, deși ar trebui să-și trăiască victoria, să sărbătorească. Simion trăiește acum cel mai greu ceas politic al său”.
Ce a făcut Simion în noaptea numărării voturilor: Nu a sărbătorit cu alegătorii, dar a dat „victory party” cu susținători MAGA din SUA
Ce strategie propune ChatGPT pentru ca Nicușor Dan să câștige alegerile în fața lui George Simion
Amar e gustul populismului, dar și mai amar e ce vine după el.
Noaptea în care George Simion ne-a arătat cum va transforma România: țarcuri, mititei și coregrafii de Cântarea Americii
George Simion a făcut primele declarații după ce a fost dat câștigător de rezultatele exit-poll în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Simion a publicat un discurs înregistrat, așa cum făcea și Călin Georgescu, în care a transmis un mesaj public. El a afirmat că va face alte declarații după ce se va număra ultimul buletin de vot.
„Ne apropiem de un rezultat excepțional, mult peste ce ne prezintă televiziunile sistemului. Vă felicit, sunteți învingători. Astăzi, poporul român a votat. Astăzi, poporul român a vorbit. Este timpul să fie auzit. În ciuda obstacolelor, românii s-au ridicat. Vreau să le mulțumesc din inimă celor care au ales să voteze cu poziția numărul 1 de pe poziția de vot. A fost mai mult de o alegere.
A fost un act de încredere, de solidaritate. Le sunt recunoscător și îi asigur că încrederea lor nu va fi trădată. Este victoria celor care nu și-au pierdut speranța, a celor care încă mai cred în România, o țară liberă, respectată, suverană. Nu este victoria mea, este victoria poporului român.
Voi rămâne negreșit devotat și omului care trebuia să ocupe de drept fotoliul de președinte. Îmi voi respecta cuvântul, pentru că România are nevoie de înțelepciunea lui (n.red - Călin Georgescu). Vreau democrație, normalitate și am un singur obiectiv: să redăm poporului român ceea ce i-a fost luat", a afirmat Simion.
Anterior, liderul AUR a copiat discursul lui Călin Georgescu și a afirmat că poporul român s-a „trezit în conștiință".
„Exit-poll-urile nu au dreptate. Așteptăm numărarea fiecărui buletin de vot, atunci vom ști exact care este finala și atunci vom ști cați români s-au prezentat la vot și au pus ștampila pe poziția 1, care nu este despre George Simion, ci este despre poporul român. Mă înclin în fața lor, sper la 12 noaptea să avem o imagine clară, sunt extraordinari, poporul român s-a trezit în conștiință, le mulțumesc din suflet pentru efortul pe care l-au făcut, nu îi vom trăda", a spus George Simion pentru Realitatea.net.
De asemenea, Simion a afirmat că nu este interesat de adversarul din turul 2.
„Nu mă interesează deloc cu cine ne vom confrunta în turul 2, este lupta noastră, ei își doresc putere de dragul puterii, noi scriem istorie pentru poporul român, lupta asta în care se vor sfâșia ca niște hiene cum au făcut-o și în ultima săptămână de campanie nu este a noastră și nu vreau să particip la ea", a completat Simion.
Simion a vorbit și despre sprijinul pe care l-a primit din partea lui Călin Georgescu.
„Călin Georgescu este omul votat de români, el este cel care trebuia să fie acum deja de 5 luni în funcție, eu sunt aici doar pentru a restabili ordinea constituțională și pentru a reveni la democrație", a conchis Simion.
George Simion s-a schimbat radical: O marionetă controlată rece și fără scrupule din umbră de Georgescu
Dar poate cel mai incredibil — și, aș adăuga, cel mai periculos — lucru petrecut în ultima perioadă este metamorfoza comportamentală a lui Simion.
Dacă îi urmăriți atitudinea din ultimele săptămâni, pare că și-a pierdut complet orice urmă de personalitate. Este, în mod evident, subordonat total lui Georgescu.
A afirmat public, în repetate rânduri, că „știe care îi este locul” și că dorește să devină președinte doar pentru a putea „schimba membrii Curții Constituționale și ai serviciilor secrete” — o formulare preluată aproape textual din discursurile lui Georgescu.
Ideea că face acest lucru doar din calcul electoral este, cred, greșită. Ceva s-a întâmplat cu el. Când au apărut împreună la vot, duminică, scena a fost halucinantă: Simion părea un argat supus în fața unui moșier. Nu rostea niciun cuvânt fără să caute aprobarea verbală a lui Georgescu, care, culmea, nici măcar nu îl privea și îl trata cu un dispreț vizibil. Mesajul transmis de Simion după anunțarea exit-poll-urilor a accentuat această imagine. Cadrajul video reproducea fidel estetica lui Georgescu: același birou, aceleași rafturi cu icoane în fundal, același ton afectat; până și sintagmele folosite erau identice — „Dragii mei... vă iubesc, vă port în suflet.”
În opinia mea, mesajul a fost foarte probabil redactat de Georgescu și rostit mecanic de Simion, într-o coregrafie menită să confirme cine exercită, de fapt, controlul. Asistăm la un caz fără precedent de depersonalizare politică — și, mai grav, la apariția unui candidat-președinte-fantomă: o marionetă controlată rece și fără scrupule din umbră de Georgescu".
Noaptea în care George Simion ne-a arătat cum va transforma România: țarcuri, mititei și coregrafii de Cântarea Americii
George Simion a făcut primele declarații după ce a fost dat câștigător de rezultatele exit-poll în primul tur al alegerilor prezidențiale.
Simion a publicat un discurs înregistrat, așa cum făcea și Călin Georgescu, în care a transmis un mesaj public. El a afirmat că va face alte declarații după ce se va număra ultimul buletin de vot.
„Ne apropiem de un rezultat excepțional, mult peste ce ne prezintă televiziunile sistemului. Vă felicit, sunteți învingători. Astăzi, poporul român a votat. Astăzi, poporul român a vorbit. Este timpul să fie auzit. În ciuda obstacolelor, românii s-au ridicat. Vreau să le mulțumesc din inimă celor care au ales să voteze cu poziția numărul 1 de pe poziția de vot. A fost mai mult de o alegere.
A fost un act de încredere, de solidaritate. Le sunt recunoscător și îi asigur că încrederea lor nu va fi trădată. Este victoria celor care nu și-au pierdut speranța, a celor care încă mai cred în România, o țară liberă, respectată, suverană. Nu este victoria mea, este victoria poporului român.
Voi rămâne negreșit devotat și omului care trebuia să ocupe de drept fotoliul de președinte. Îmi voi respecta cuvântul, pentru că România are nevoie de înțelepciunea lui (n.red - Călin Georgescu). Vreau democrație, normalitate și am un singur obiectiv: să redăm poporului român ceea ce i-a fost luat", a afirmat Simion.
Anterior, liderul AUR a copiat discursul lui Călin Georgescu și a afirmat că poporul român s-a „trezit în conștiință".
„Exit-poll-urile nu au dreptate. Așteptăm numărarea fiecărui buletin de vot, atunci vom ști exact care este finala și atunci vom ști cați români s-au prezentat la vot și au pus ștampila pe poziția 1, care nu este despre George Simion, ci este despre poporul român. Mă înclin în fața lor, sper la 12 noaptea să avem o imagine clară, sunt extraordinari, poporul român s-a trezit în conștiință, le mulțumesc din suflet pentru efortul pe care l-au făcut, nu îi vom trăda", a spus George Simion pentru Realitatea.net.
De asemenea, Simion a afirmat că nu este interesat de adversarul din turul 2.
„Nu mă interesează deloc cu cine ne vom confrunta în turul 2, este lupta noastră, ei își doresc putere de dragul puterii, noi scriem istorie pentru poporul român, lupta asta în care se vor sfâșia ca niște hiene cum au făcut-o și în ultima săptămână de campanie nu este a noastră și nu vreau să particip la ea", a completat Simion.
Simion a vorbit și despre sprijinul pe care l-a primit din partea lui Călin Georgescu.
„Călin Georgescu este omul votat de români, el este cel care trebuia să fie acum deja de 5 luni în funcție, eu sunt aici doar pentru a restabili ordinea constituțională și pentru a reveni la democrație", a conchis Simion.
George Simion s-a schimbat radical: O marionetă controlată rece și fără scrupule din umbră de Georgescu
Dar poate cel mai incredibil — și, aș adăuga, cel mai periculos — lucru petrecut în ultima perioadă este metamorfoza comportamentală a lui Simion.
Dacă îi urmăriți atitudinea din ultimele săptămâni, pare că și-a pierdut complet orice urmă de personalitate. Este, în mod evident, subordonat total lui Georgescu.
A afirmat public, în repetate rânduri, că „știe care îi este locul” și că dorește să devină președinte doar pentru a putea „schimba membrii Curții Constituționale și ai serviciilor secrete” — o formulare preluată aproape textual din discursurile lui Georgescu.
Ideea că face acest lucru doar din calcul electoral este, cred, greșită. Ceva s-a întâmplat cu el. Când au apărut împreună la vot, duminică, scena a fost halucinantă: Simion părea un argat supus în fața unui moșier. Nu rostea niciun cuvânt fără să caute aprobarea verbală a lui Georgescu, care, culmea, nici măcar nu îl privea și îl trata cu un dispreț vizibil. Mesajul transmis de Simion după anunțarea exit-poll-urilor a accentuat această imagine. Cadrajul video reproducea fidel estetica lui Georgescu: același birou, aceleași rafturi cu icoane în fundal, același ton afectat; până și sintagmele folosite erau identice — „Dragii mei... vă iubesc, vă port în suflet.”
În opinia mea, mesajul a fost foarte probabil redactat de Georgescu și rostit mecanic de Simion, într-o coregrafie menită să confirme cine exercită, de fapt, controlul. Asistăm la un caz fără precedent de depersonalizare politică — și, mai grav, la apariția unui candidat-președinte-fantomă: o marionetă controlată rece și fără scrupule din umbră de Georgescu".
În campania electorală, a pus pe masă, în fața electoratului său, tot ce a avut. Dincolo de asta, în prezent, el nu mai are nimic de oferit alegătorilor. Prin urmare, nu are nici un sens să mai facă băi de mulțime, să iasă cu declarații pompoase, să se bată cu pumnii în piept a victorie sau să emită alte mesaje populiste
În spatele acestei spirale a tăcerii se ascunde o strategie foarte bine gândită, un adevărat război, o luptă crâncenă, dar nu pentru a câștiga voturile indecișilor. Căci nu mai are de unde, este conștient că nu mai are cum să obțină încă un milion de alegători. În schimb, încearcă să-i conserve, să-i păstreze pe cei loiali, pe care deja se bazează, pe cei fideli.
Aceste alegeri au fost de tipul alegerilor conservă. George Simion a știut din start că se bazează pe un electorat stabil în sondaje și loial până la capăt. Prin urmare, chiar începând din ultimele săptămâni de campanie, el nu a mai muncit decât pentru a-și conserva ceea ce câștigase deja de-a lungul timpului. Practic, nu a mai fost nevoie să participe la dezbaterile televizate pentru că el își câștigase deja alegătorii. Nu trebuia să mai facă ceva în plus.
Nu are nevoie să-și facă o campanie electorală agresivă. Pe oameni, atât cât a putut, i-a cucerit. Nu mai are de ce să-și consume energia în această direcție. Prin urmare, o ieșire clasică, declarații în fața alegătorilor, mulțumiri și promisiuni n-o să vedem din partea lui. Vine un moment în care consultanții îți spun că ai făcut destul și ar trebui să te oprești. Dacă nu, tot ce vei adăuga în plus s-ar putea să strice
Simion a fost foarte disciplinat și muncitor în campania electorală.
„Ne convine, nu ne convine, ăsta este adevărul. A vizitat toată țara, s-a adresat electoratului de peste tot, a bătut sate, comune și orașe. Când a spus că a schimbat două perechi de pantofi într-o săptămână, să știți că nu a mințit. AUR și George Simion chiar au luptat pentru fiecare vot, pentru fiecare om simplu cu mâinile bătătorite și fără dinți în gură”.
Însă, chiar și așa, deși a bătut România-n lung și-n lat, Simion știe că țara nu este a lui.
„Se află în cea mai vulnerabilă poziție din toată cariera lui politică, deși ar trebui să-și trăiască victoria, să sărbătorească. Simion trăiește acum cel mai greu ceas politic al său”.
Ce strategie propune ChatGPT pentru ca Nicușor Dan să câștige alegerile în fața lui George Simion
Cumpărați cărți. O să fie într-o zi mai prețioase decât orice nefeteu. Și nu de-ălea cu poze. Nu. Cărți, ceasloave, tratate, cărămizi.
Detox
***
Am luat o bună pauză de la scris. Pur și simplu nu-mi vine (momentan) să o fac. Spiritele s-au încins prea mult în ultimele luni, în mediul digital. Oamenii (și boții?) sunt nesuferiți și toxici. Ca să nu zic că majoritate comentariilor - fie și unele bine intenționate - sunt rareori inteligente. Uneori sunt de-a dreptul cretine.
Iar eu, în timpul meu liber, n-am timp de cretini.
Astfel că m-am concentrat pe niște proiecte foarte faine pe care le desfășor în perioada asta, unele care-mi întind abilitățile profesionale într-o direcție nouă.
Înțeleg că unii oameni au această plăcere, să citească. Și înțeleg și ei că eu am această plăcere, să scriu.
***
Am luat o bună pauză de la scris. Pur și simplu nu-mi vine (momentan) să o fac. Spiritele s-au încins prea mult în ultimele luni, în mediul digital. Oamenii (și boții?) sunt nesuferiți și toxici. Ca să nu zic că majoritate comentariilor - fie și unele bine intenționate - sunt rareori inteligente. Uneori sunt de-a dreptul cretine.
Iar eu, în timpul meu liber, n-am timp de cretini.
Astfel că m-am concentrat pe niște proiecte foarte faine pe care le desfășor în perioada asta, unele care-mi întind abilitățile profesionale într-o direcție nouă.
Înțeleg că unii oameni au această plăcere, să citească. Și înțeleg și ei că eu am această plăcere, să scriu.
Pentru scris îmi trebuie schwung. Îmi trebuie temă. Și-mi trebuie chef.
Când am chef, scriu. Când n-am chef, nu.
Anul viitor se împlinesc 30 de ani de când am publicat primul text, sub o formă sau alta, într-un ziar de circulație națională. Aveam doar 16 ani.
Era o jucărie. Nici nu mai știu câtă maculatură am produs de atunci. Vorbă lungă, sărăcie omului - vor spune unii.
Dar nu e (chiar) așa. De fiecare dată când am început o frază, eram primul ei destinatar. Trebuia, în primul rând, să aibă sens pentru mine. Și abia apoi pentru ceilalți.
Ceilalți erau, totuși, importanți. Am scris și scriu despre lucruri în care cred, ce cred, cum cred, și în felul în care cred de cuviință.
Rețelele sociale pot fi absolut infecte. Găsesc că e oportun, dacă nu cumva obligatoriu, să luăm toți o pauză de la ele uneori.
Lumea nouă s-a mutat. Pe Insta. Pe Tik Tok. Recunosc migrația asta. Acum peste 20 de ani era lumea forumurilor. Pentru mine era Medscape (care azi e cu totul altceva). Era Docsboard (care a murit în tăcere, între timp). Discutam, practicam o formă de etichetă.
Să fie cineva troll, sau să practice cineva, trolling, era profund dezaprobat. Acum e la ordinea zilei, ba chiar au ajuns să facă oamenii seriale despre cum se omoară copiii între ei pentru un emoji.
Softul telefonului meu a avut, de dimineață, un update de sistem. Marea noutate? Noi emoticoane pe lângă niște ”bug-uri rezolvate”.
Ne-am tâmpit de tot.
Singura mea ”mare” motivație de-a nu închide complet prăvălia e deja o formă de rezistență la baionetă.
Noi, ăștia care mai scriem și mai și citim pe deasupra, suntem o specie pe cale de dispariție.
Restul planetei se adâncește într-o blândă imbecilitate vizuală în care orizontul de atenție e de 30 de secunde. Morala și înțelepciunea sunt date de deepfakes și mai nou Ghibli chestii, iar fizicienii studiază intersecția cuantică dintre oi (sic!) de 1 Aprilie.
Cumpărați cărți. O să fie într-o zi mai prețioase decât orice nefeteu. Și nu de-ălea cu poze. Nu. Cărți, ceasloave, tratate, cărămizi.
Cărămizi. Cărămizi. Cărămizi.
Ce sunt NFT-urile: tot ce trebuie să ştiţi despre non-fungible token sau cum mă pune domnu' doctor să învăț! 😅
Iubiți, băi, măcar un pic România. Pentru că facem parte din civilizație. Facem parte din Europa. Facem parte dintr-o geografie a valorilor care n-are voie, vreodată, să alunece în întunericul care vine de la Răsărit.
Și-așa s-a dus, unsul.
România iese din terapie intensivă. Slăbită, zguduită, cu supra-infecție pentru care a trebuit să înghițim pastila amară.
România iese din terapie intensivă. Slăbită, zguduită, cu supra-infecție pentru care a trebuit să înghițim pastila amară.
Iubiți-vă țara. Iubiți țara asta.
Eu știu că e greu, uneori, să ai încredere în democrația noastră. Mai știu și că oamenilor, adeseori, li se umple paharul.
Nu mai văd bine în fața ochilor. Sunt agresați, informațiile vin contradictoriu, nu mai știi pe cine să crezi.
Impresia e că suntem conduși de niște hoți.
Credința unora e că toți sunt incompetenți.
Nu-s toți hoți. Și nu-s toți incompetenți.
Corupția ucide. Am mulți prieteni care mi-aduc aminte de asta.
Am încă mulți care mă acuză de diverse, sau care consideră ce fac o formă de complicitate, prin faptul că lupt pentru reforma sistemului sanitar de la centru, nu din stradă, nu de pe facebook.
Și mai sunt unii care nu înțeleg de ce nu-mi văd doar de treaba mea de doctor.
Eu am descoperit țara asta după ce-am plecat din ea. Aici am venit să lucrez, aici mi-am făcut o carieră, aici am intrat în viața publică.
Cu bune, cu rele, e țara mea. E țara părinților mei. E țara copiilor mei.
Am de toate. Și-un trecut în pământ, și-un viitor în aer.
Am crezut că pandemia e cel mai greu moment pe care l-am trecut, împreună. După care a început războiul în Ucraina.
Am crezut că ne putem ține tari, împreună, în fața lui Putin.
Am fost printre cei care au militat pentru punerea lui, formal, sub acuzare pentru crime împotriva umanității.
Am luptat pentru asistarea celor fugiți din calea plugului criminal rusesc.
Ca să ajung, în 2024, să mă uit la o toantă și-un manciurian cum ajung în finala prezidențialelor, și să văd toate indiciile, iar ulterior dovezile, ingerinței Rusiei în democrația țării mele.
Dar și români - altfel de bună credință în lumea lor - care și-ar arunca țara la câinii istoriei doar ca să nu mai fie ”ăștia”, sau să-i schimbe cumva ”pe ăștia”.
Care ăștia?
Și de ce nu i-ai schimba ”pe ăștia” democratic, parlamentar, acolo unde e locul adversariatului prin sprijin partinic?
Putin a vrut să dea președintele României. Ca să n-avem șef de stat, doar marionetă. Ca să n-avem coordonare informativă, cât s-o aibă el. Ca să n-avem comandant al armatei, ci el să aibă asta.
Ne-am luat un pumn în plină figură. Dar nu ne-am dat bătuți.
Țara asta imperfectă, cu oamenii ăștia imperfecți, a ținut cu dinții de democrație.
Jandarmii ăia loviți cu pietre, deunăzi, au ținut cu dinții de democrație. Și le-au spart capetele prin căști.
Instituțiile țării ăsteia au ținut cu dinții de democrație și nu s-au lăsat intimidate.
Nu s-au lăsat intimidate când Georgescu îi amenința cu pușcăria.
Când Simion se apuca de jupuit membrii BEC. Când s-au apucat să arunce cu vitriol pe Curtea Constituțională.
Iubiți, băi, măcar un pic România.
Pentru că facem parte din civilizație.
Facem parte din Europa.
Facem parte dintr-o geografie a valorilor care n-are voie, vreodată, să alunece în întunericul care vine de la Răsărit.
vremuri - 24 februarie
În februarie 2022, armata dictatorului Vladimir Putin făcea ultimele pregătiri pentru invadarea Ucrainei, un război injust, sângeros, producția unei ideologii delirante, un altoi între suveranism, țarism, post-comunism, oligarhism, cleptocrație și plutocrație.
Rusia ieșea, ca și restul planetei, dintr-o pandemie care a făcut ravagii pe planetă.
Rusia ieșea, ca și restul planetei, dintr-o pandemie care a făcut ravagii pe planetă.
În mod particular pentru această țară, mortalitatea cercetătorilor care făceau eforturi supraomenești pentru găsirea unui vaccin a fost mai mare decât în populația generală.
Mulți au decedat, misterios, prin cădere accidentală de la etaj.
Ce a urmat e deja istorie. Zelenski a făcut celebrul discurs din Kiev, înconjurat de șeful armatei, al guvernului, al afacerilor externe și consilierul pe securitate, în care îl anunța pe Putin că n-a fugit, că e încă la putere, și i-a transmis lui Biden că are nevoie de arme, nu de taxi.
Să spui, astăzi, că o capitulare rapidă, fără luptă, a Kievului ar fi scutit Ucraina de ororile care au urmat e mârșav, o concluzie care pune sub deriziu pierderile de vieți omenești, milioanele de oameni fugiți în bejenie, masacrele și teroarea dezlănțuită de forțele invadatoare.
Mulți au decedat, misterios, prin cădere accidentală de la etaj.
Ce a urmat e deja istorie. Zelenski a făcut celebrul discurs din Kiev, înconjurat de șeful armatei, al guvernului, al afacerilor externe și consilierul pe securitate, în care îl anunța pe Putin că n-a fugit, că e încă la putere, și i-a transmis lui Biden că are nevoie de arme, nu de taxi.
Să spui, astăzi, că o capitulare rapidă, fără luptă, a Kievului ar fi scutit Ucraina de ororile care au urmat e mârșav, o concluzie care pune sub deriziu pierderile de vieți omenești, milioanele de oameni fugiți în bejenie, masacrele și teroarea dezlănțuită de forțele invadatoare.
Pentru că, deodată, spui c-a fost degeaba.
Și n-a fost, nu va fi niciodată degeaba.
Putin a aflat că, spre deosebire de Cecenia, de Georgia, în Ucraina are un adversar pe măsură.
De asemenea, bruma de încredere pe care o mai avea în lume s-a spulberat.
Și dacă mâine se instalează pacea, faraonul de la Moscova rămâne o figură încremenită în timp, un despot rece pe un tron de gheață. Se alătură celorlalte figuri urâte ale narațiunii omenirii, iar la moartea lui nimeni nu-l va plânge.
Și dacă mâine se instalează pacea, faraonul de la Moscova rămâne o figură încremenită în timp, un despot rece pe un tron de gheață. Se alătură celorlalte figuri urâte ale narațiunii omenirii, iar la moartea lui nimeni nu-l va plânge.
România, țară vecină Ucrainei, și care n-a avut o istorie deloc ușoară cu administrația de la Kiev, a făcut lucrul normal.
A arătat omenie, compasiune, loialitate față de valori fundamentale ale modernității.
Am denunțat războiul.
Am deschis granițele.
Am ajutat refugiații.
Am ajutat.
Am ajutat, și ajutăm, cât de mult și de bine am putut.
Am ajutat, și ajutăm, cât de mult și de bine am putut.
Chiar cu sacrificarea unor interese de stat.
Chiar cu sacrificarea propriei noastre economii.
Chiar cu riscul murmurului oamenilor de rând, care-ar fi așteptat poate ca România să fie mai egoistă cu românii, decât generoasă cu ucrainenii.
Cum să le explici oamenilor că, deși sperăm ca niciodată să nu trecem și noi prin așa ceva, facem tot ce am făcut pentru că așa e matur, și așa e firesc, să reacționezi când vecinul e tâlhărit, e abuzat, e cotropit.
La trei ani de atunci, că unii politicieni români tratează Ucraina cu dispreț arată cât de jos pot să coboare unii oameni, călcând la propriu pe cadavre pentru o formă de faimă.
Rusia nu s-a oprit doar la agresiunea militară.
Cum să le explici oamenilor că, deși sperăm ca niciodată să nu trecem și noi prin așa ceva, facem tot ce am făcut pentru că așa e matur, și așa e firesc, să reacționezi când vecinul e tâlhărit, e abuzat, e cotropit.
La trei ani de atunci, că unii politicieni români tratează Ucraina cu dispreț arată cât de jos pot să coboare unii oameni, călcând la propriu pe cadavre pentru o formă de faimă.
Rusia nu s-a oprit doar la agresiunea militară.
A aruncat, pe întreaga Europă, pe măsură ce suferea sancțiuni, arma terorii informaționale.
Miliarde de dolari au curs nu doar spre înarmare, dar și spre subversiune.
România era și înainte, dar a devenit cu atât mai mult, țintă.
Retorica abjectă a presei de la Kremlin a însemnat amenințarea României cu apocalipsa nucleară, atacarea repetată a țării noastre care a intrat pe lista ”regimurilor neprietenoase” cu Putin, dar și, treptat, favorizarea unor figuri publice nou apărute care-au fost sprijinite nemijlocit încât să dobândească putere la București.
România era și înainte, dar a devenit cu atât mai mult, țintă.
Retorica abjectă a presei de la Kremlin a însemnat amenințarea României cu apocalipsa nucleară, atacarea repetată a țării noastre care a intrat pe lista ”regimurilor neprietenoase” cu Putin, dar și, treptat, favorizarea unor figuri publice nou apărute care-au fost sprijinite nemijlocit încât să dobândească putere la București.
Și asta s-a văzut.
De nicăieri, și adunând la grămadă voturi fără să fi făcut mai nimic, ”partidele suveraniste” prin Europa au început brusc să prospere.
Deci și la noi.
Niciunul dintre liderii, de astăzi, ai partidelor parlamentare cu ideologie naționalist-fascistoidă nu trece ”testul Putin”.
Testul Putin e simplu: este sau nu Vladimir Putin un dictator homicidar, care a atacat mișelește o țară vecină, și care se face responsabil de crime împotriva umanității? Da, sau nu?
Îi vezi cum se bâlbâie, cum transpiră, cum li se strepezesc dinții suveraniști.
Pentru că știu că, la comandă, li se trage lesa.
Niciunul dintre liderii, de astăzi, ai partidelor parlamentare cu ideologie naționalist-fascistoidă nu trece ”testul Putin”.
Testul Putin e simplu: este sau nu Vladimir Putin un dictator homicidar, care a atacat mișelește o țară vecină, și care se face responsabil de crime împotriva umanității? Da, sau nu?
Îi vezi cum se bâlbâie, cum transpiră, cum li se strepezesc dinții suveraniști.
Pentru că știu că, la comandă, li se trage lesa.
S-ar putea, nu foarte departe de azi, ca România să cadă în plasa întunecată a istoriei din nou.
Și să ne trezim la un nou moment 1946, sub ciubota rusească.
Ai putea să argumentezi că dacă am fi fost ticăloși, dacă am fi fost deci neutri, dacă ne-am fi închis granița pentru Ucraina și dacă n-am fi făcut nimic, poate Putin ne-ar fi lăsat în pace cu ale noastre.
Doar că nu ne-ar fi lăsat.
Nu poți să iei România în spinare și s-o pui într-alt loc pe hartă.
Suntem aici, și rămânem aici.
După ce România a cunoscut ”blagoslovenia” tancurilor sovietice, și cât încă suntem aici să le aducem aminte oamenilor ce-am trăit sub ocupație, ce-am trăit sub dictatură, ce-am trăit câtă vreme eram sub ”partidul comunist român” și în spatele Cortinei de Fier,
Răspunsul României nu poate fi decât unul singur:
Niciodată.
Niciodată din nou.
De asta am ajutat Ucraina.
Și de asta dacă s-ar întoarce roata istoriei am face-o din nou, și din nou.
Asta înseamnă, de fapt, conceptul de ”suveranism” luat în batjocură de toți păcălicii momentului care defilează cu steagul națiunii noastre, și care și-ar picta și limba tricolor dacă ar putea.
Această bătaie de joc trebuie să se termine.
Nu poți fi ”suveranist” și să accepți că, lângă tine, alt stat suveran poate fi pulverizat la cheremul unui dement. Asta te face curvă, nu patriot.
E o aniversare tristă.
Dar și plină de îndârjire.
Am câștigat prieteni, în acești trei ani.
Am câștigat respect.
Omenirea a văzut în România o țară matură, care a învățat din 30 de ani de libertate.
Măcar că - de ceva vreme - pare că ne-am smintit.
E doar efectul Putin la București.
E doar efectul Putin la București.
Și nu e de colo.
Urmează negocieri grele. Și o pace incomodă.
Bucureștiul n-are un cuvânt de zis cât privește pretențiile teritoriale ale lui Putin.
Bucureștiul n-are un cuvânt de zis cât privește pretențiile teritoriale ale lui Putin.
Dar ne uităm cu tristețe la posibilitatea că prețul păcii s-ar putea să fie ”rusificarea” unor provincii din Ucraina, într-o schimbare a hărților care nu s-a mai întâmplat în Europa de la războiul din fosta Yugoslavie.
Cât privește granițele noastre, mesajul e foarte clar: niciun centimetru în plus, dar niciun centimetru în minus.
Pe aici nu se trece.
”Stay the course”
Gabriel Diaconu
Lucruri în care am să cred, indiferent de lumea care vine peste noi.
Cred în țara mea, în România.
Mai mult decât orice, și indiferent cine sau ce vrea să facă din ea, România are destinul, și drumul ei înainte.
Nu aș fi anticipat, în timpul vieții mele, că acest destin e pus sub îndoială, sau folosit în derâdere, atât de Rusia dar și de Statele Unite.
România mea este Europa.
Nu aș fi anticipat, în timpul vieții mele, că acest destin e pus sub îndoială, sau folosit în derâdere, atât de Rusia dar și de Statele Unite.
România mea este Europa.
Statalitatea ei este una cu soarta aceluiași continent pe care îl împărțim, cu bune cu rele, cu trădări și jertfă de sânge, cu frații noștri europeni de la răsăritul lumii.
România nu e America.
România nu e America.
Și nu e Rusia.
Nu e nici Putin.
Nu e nici Trump.
Și nici n-are să devină.
Poate că vine o vreme, o vreme a smintirii și a fanaticilor, un salt în abis în care vechiul va deveni nou și noul va deveni vechi.
O vreme în care unii urlă că-și iau ”țara înapoi”, când de fapt o dau de bunăvoie,
O vreme în care dreptate, libertate, democrație și constituție ajung să fie curve de ocazie pentru demagog, pentru populist, pentru profet,
Pentru un nou tiran.
Doar că nu e vremea mea. Și nici vremea ta, sau a altora care văd prin acest ecran de fum,
Care se uită, siderați, la cum ajungem să aplicăm o lege a junglei, în care cel puternic caută să-l subjuge pe cel slab,
O lege în care țări pot fi făcute sau desfăcute după bunul plac, în care unii vor să se înfrupte ca dintr-un stârv din resurse, din hărți, din bani sau profit,
Ignorând oamenii.
Cine, mai mult decât noi, are înțelepciunea amintirilor,
Când ordinea ne-a fost răsturnată la mese străine,
Sau când ne-am uitat, spre Praga, acum jumătate de secol, unde libertatea era pacificată cu tancuri,
Sau spre Vest, unde un alt megalomaniac, Milosevic, voia să readucă la viață regatul lui Lazăr și ”Marea Serbie”,
Cine, mai mult decât noi, resimte soarta Ucrainei astăzi, violată și devastată de rus.
Nimeni n-are vreun drept să dea României lecții de libertate.
Și nici n-are să devină.
Poate că vine o vreme, o vreme a smintirii și a fanaticilor, un salt în abis în care vechiul va deveni nou și noul va deveni vechi.
O vreme în care unii urlă că-și iau ”țara înapoi”, când de fapt o dau de bunăvoie,
O vreme în care dreptate, libertate, democrație și constituție ajung să fie curve de ocazie pentru demagog, pentru populist, pentru profet,
Pentru un nou tiran.
Doar că nu e vremea mea. Și nici vremea ta, sau a altora care văd prin acest ecran de fum,
Care se uită, siderați, la cum ajungem să aplicăm o lege a junglei, în care cel puternic caută să-l subjuge pe cel slab,
O lege în care țări pot fi făcute sau desfăcute după bunul plac, în care unii vor să se înfrupte ca dintr-un stârv din resurse, din hărți, din bani sau profit,
Ignorând oamenii.
Cine, mai mult decât noi, are înțelepciunea amintirilor,
Când ordinea ne-a fost răsturnată la mese străine,
Sau când ne-am uitat, spre Praga, acum jumătate de secol, unde libertatea era pacificată cu tancuri,
Sau spre Vest, unde un alt megalomaniac, Milosevic, voia să readucă la viață regatul lui Lazăr și ”Marea Serbie”,
Cine, mai mult decât noi, resimte soarta Ucrainei astăzi, violată și devastată de rus.
Nimeni n-are vreun drept să dea României lecții de libertate.
N-am intrat nici în UE, nici în NATO, pe nedrept sau din îngăduință.
Parteneri?
Parteneri?
Da, suntem.
Nu parteneri ai democraților sau republicanilor de la Casa Albă.
Parteneri ai Statelor Unite ale Americii.
Parteneri ai Uniunii Europene în care ne aflăm.
Eu n-am nicio uncie de îndoială că ”operațiunea Georgescu” pleacă de la Moscova.
N-am nicio tresărire că America știe asta.
Eu n-am nicio uncie de îndoială că ”operațiunea Georgescu” pleacă de la Moscova.
N-am nicio tresărire că America știe asta.
Trump știe asta.
Vance știe asta.
Musk? Irelevant, omul e un țârcovnic pus să stârnească subversiv emoții pe rețele.
Există un singur drum înainte.
Vance știe asta.
Musk? Irelevant, omul e un țârcovnic pus să stârnească subversiv emoții pe rețele.
Există un singur drum înainte.
Unii dintre voi sunteți prea mici să vă aduceți aminte de vorbele lui Bill Clinton, acum 30 de ani, când s-a adresat mulțimii de aproape jumătate de milion de români ieșiți să-l vadă: ”Stay the course”
Țineți-vă calea.
Calea României?
Niciodată naționalism poleit.
Țineți-vă calea.
Calea României?
Niciodată naționalism poleit.
Niciodată fascism cu față umană.
Niciodată mesianism de ciocoi.
Niciodată n-o să agresăm o țară vecină.
Niciodată n-o să ”luăm înapoi”, după secole și istorie, pământuri înapoi pentru că ”așa ni se cuvine”.
Moldova de astăzi are drumul ei.
Niciodată n-o să ”luăm înapoi”, după secole și istorie, pământuri înapoi pentru că ”așa ni se cuvine”.
Moldova de astăzi are drumul ei.
Părțile din Maramureșul din Sud-Est, Bucovina, ținutul Herței, care astăzi sunt în Ucraina, au drumul lor.
Harta țării mele e aia care e.
Harta țării mele e aia care e.
Nimeni n-o să ne ia vreo palmă de pământ, n-o să ne dea vreo palmă de pământ.
Vreau un președinte care să țină de toate aceste principii.
Un președinte care să iubească, să sfințească, să păstreze Constituția țării mele. Și care să-și ralieze poporul, până și pe cei smintiți de epoci.
Un președinte ales pentru valorile acestei constituții în literă, și spirit.
Vom avea un președinte curând.
E timpul să terminăm asta, oribilul derapaj al lui decembrie.
Mesianismul Tik Tok e o formă de porno-politică. E senzual. Când nu e o domnișoară atractivă care-ți confirmă suspiciunile despre guvern, administrație sau corupția din județ, e un tinerel spilcuit care-ți alimentează, îți confirmă și-ți accentuează revolta. A devenit înfiorător de ușor să faci profeții. Sunt noile etnobotanice. Absolut gratis. Și pentru că n-ai timp de școală, de înțeles matematică, statistică, cifre, îl crezi pe cuvânt pe Profet. El te va scăpa de griji.
Fascism. Tik Tok mesianism. Tiranie digitală. Remedii.
***
Începe cu simptomele. De departe, cel mai supărător e dezgustul cu ”felul în care merg lucrurile”. Concret, cu viața ta. Cu felul în care ”statul” te tratează pe tine, ca cetățean.
Te simți mic. Neimportant. Te chinui să câștigi mai mulți bani, și fix când credeai că gata, ți-ajung pentru o casă sau o mașină, mai vine o criză.
Te duci să ceri o mărire la companie, managerul îți râde în nas. La poștă e o hârtie de la fisc, ai nu știu ce datorii de cu ani în urmă pe care tu știi că le-ai plătit, dar n-a pus o tanti o bifă.
Mergi să cumperi o pâine. Ori s-a scumpit, ori e mai mică decât ultima oară când ai luat.
Ai o factură mai mare la curent. Te-ai îmbolnăvit, nu găsești loc la doctor. Te duci la camera de gardă, omor.
După care afli de nusce politician care a mai tras un tun imobiliar, o rețea de interese în care niște șmecheri s-au ales cu milioane.
Cineva-ți șoptește: sistemul e corupt. Doar împreună îl puteți dărâma. Uită-te în istorie. S-a mai întâmplat.
Adu-ți aminte de valori. De credința în Dumnezeu. De sângele strămoșilor. De națiune.
Cineva-ți șoptește: roata lumii se schimbă. Dacă-i dăm jos pe corupți o să venim noi. Împreună suntem puternici.
N-o să mai fie nici parlament, nici politicieni. N-o să mai fie fisc. Pâinea o să fie mare, proaspătă și ieftină, frământată de femeile noastre cu grâu de la noi.
O să-ți poți lua și casă, și mașină. Nici nu trebuie să te ostenești, ți le dăm noi.
De unde bani? Asta e irelevant. Banul e ochiul dracului. Cu credință o să le facem pe toate.
Vei fi bogat. Vei fi fericit. Vei fi mândru. Toți, împreună, laolaltă, o să învingem.
***
Tirania digitală pleacă de la nevoia de un remediu. Un remediu la anxietate. Cum naiba o scoți la capăt? Ca să-ți iei gândul, bântui rețelele. Chestii distractive, tot felul de tâmpiți care fac tâmpenii amuzante. Mai apare unul care-ți zice cum să faci bani mai ușor. Îți mai povestește altul de motivul pentru care ție-ți e greu. Stăpânii. Bogătanii. Oculta. De acolo toate se trag.
Mesianismul Tik Tok e o formă de porno-politică. E senzual. Când nu e o domnișoară atractivă care-ți confirmă suspiciunile despre guvern, administrație sau corupția din județ, e un tinerel spilcuit care-ți alimentează, îți confirmă și-ți accentuează revolta.
A devenit înfiorător de ușor să faci profeții. Sunt noile etnobotanice. Absolut gratis. Și pentru că n-ai timp de școală, de înțeles matematică, statistică, cifre, îl crezi pe cuvânt pe Profet. El te va scăpa de griji.
***
Fascismul e doliu nerezolvat. Toată furia asta trebuie să meargă undeva. Și se duce către celălalt. Celălalt e de vină dacă-i merge mai bine. E de vină dacă se descurcă mai bine. E de vină și nu doar că e de vină. Te-a trădat pe tine. Te-a vândut pe tine. Din cauza lui lucrurile au mers din rău în mai rău.
Ție ți s-au furat lucruri pe care nu le-ai avut niciodată. Dar profetul îți spune că ți se datorau. Că ai fost păgubit de paradisul promis. Și-apoi îți vinde un bilet. Cumpără și tu un loc în trenul succesului.
Așa se formează o mișcare. Așa se formează o gloată. Așa se naște puterea vergilor. Separat se rup. Împreună niciodată.
Trădătorii trebuie pedepsiți. Să facem liste. Să-i punem pe fugă. Să ne luăm lucrurile înapoi. Nu le-am avut niciodată, dar sunt ale noastre. Noi suntem nația. Noi suntem poporul. Noi, pe veci, stăpâni.
Forța devastării trece ca viitura prin sufletul unui popor care, când se așează praful, inevitabil va sta pe un câmp de victorie, de dezastru, de nebunie, cu un bilet în mână,
Vândut de un escroc, de un farsor, de un sociopat,
Întrebând: paradisul, paradisul încotro?
Într-o gară goală a deziluziei.
Ucraina știe cine a început. România știe cine a început. Hai s-o zicem și pe asta, că tot e ”de pe la noi”: o fi făcut și copilul ceva. O fi înjurat, l-o fi scuipat, o fi dat cu capul...
Cine a început războiul în Ucraina?
Rusia.
Când a început războiul în Ucraina?
Prima fază acum 11 ani, odată cu ocuparea pensinsulei Crimeea, urmat de un conflict înghețat în Donbas.
Acum trei ani, cu toate semnele unei invazii iminente încă din decembrie 2021, dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat o ”operațiune militară specială”, de fapt o agresiune armată asupra unei țări vecine suverane. Ceea ce erau ”exerciții militare” în Belarus erau, de fapt, forțe de agresiune.
Răspunsul global unanim, inițial, a fost de oprobiu. Adunarea Generală ONU a cerut suspendarea Rusiei din Consiliul de Securitate. Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite, au procedat la susținerea necondiționată a Ucrainei în fața Rusiei.
Mariupol. Azovstal.
Bucha. Borodianka.
Crime împotriva umanității. Genocid.
Ocuparea de poziții împrejurul Cernobîl. Poziționarea de artilerie în zona centralei nucleare de la Zaporojie.
Toate sunt parte a ultimilor trei ani de conflict.
România și-a deschis granițele. Am ajutat aproape 4 milioane de ucraineni fugiți din calea războiului. Nu refugiați. Fugiți din calea războiului. Atât pe la granițele noastre directe cu Ucraina, cât și prin culoarul verde deschis spre Republica Moldova.
Moldova însăși a fost amenințată de Kremlin.
Fără sprijinul simetric al armatei ucrainene, care era pregătită să intervină în Transnistria, au fost momente tensionate la Chișinău, dar și incidente la aeroportul din capitala Moldovei, într-o tentativă de desant a trupelor rusești.
UE a deschis primele negocieri pentru aderarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei.
Putin a contracarat și a destabilizat Georgia.
Polonia și-a crescut cheltuielile de apărare la 5% PIB și a început construcția de fortificații pe granița cu Rusia.
România și-a demarat programul de înzestrare, dar a preferat o cale mai puțin belicoasă, inițial. La București, în ultima săptămână de mandat al fostului PG, parchetele militare au deschis un dosar in rem împotriva lui Putin pentru crime împotriva umanității.
România, de asemenea, a asistat Ucraina privind dosarul de genocid deschis la instanțele europene de justiție. Crimele infame ale trupelor rusești, dar și deplasările forțate, mutarea forțată a zeci de mii de copii din Ucraina pe teritorii rusești, sunt doar câteva din faptele pentru care Putin a fost pus sub acuzare de Tribunalul Penal de la Haga.
Cine a început războiul în Ucraina? Rusia.
Unde continuă Rusia război? În România.
AUR. SOS. POT. Georgescu.
Care mai de care freamătă excitat, acum, că regimul Trump rescrie istoria ultimilor ani, și întoarce adevărul pe dos.
Ucraina știe cine a început. România știe cine a început.
Hai s-o zicem și pe asta, că tot e ”de pe la noi”: o fi făcut și copilul ceva. O fi înjurat, l-o fi scuipat, o fi dat cu capul...
Vreau un președinte care să țină de toate aceste principii.
Un președinte care să iubească, să sfințească, să păstreze Constituția țării mele. Și care să-și ralieze poporul, până și pe cei smintiți de epoci.
Un președinte ales pentru valorile acestei constituții în literă, și spirit.
Vom avea un președinte curând.
E timpul să terminăm asta, oribilul derapaj al lui decembrie.
Mesianismul Tik Tok e o formă de porno-politică. E senzual. Când nu e o domnișoară atractivă care-ți confirmă suspiciunile despre guvern, administrație sau corupția din județ, e un tinerel spilcuit care-ți alimentează, îți confirmă și-ți accentuează revolta. A devenit înfiorător de ușor să faci profeții. Sunt noile etnobotanice. Absolut gratis. Și pentru că n-ai timp de școală, de înțeles matematică, statistică, cifre, îl crezi pe cuvânt pe Profet. El te va scăpa de griji.
Fascism. Tik Tok mesianism. Tiranie digitală. Remedii.
***
Începe cu simptomele. De departe, cel mai supărător e dezgustul cu ”felul în care merg lucrurile”. Concret, cu viața ta. Cu felul în care ”statul” te tratează pe tine, ca cetățean.
Te simți mic. Neimportant. Te chinui să câștigi mai mulți bani, și fix când credeai că gata, ți-ajung pentru o casă sau o mașină, mai vine o criză.
Te duci să ceri o mărire la companie, managerul îți râde în nas. La poștă e o hârtie de la fisc, ai nu știu ce datorii de cu ani în urmă pe care tu știi că le-ai plătit, dar n-a pus o tanti o bifă.
Mergi să cumperi o pâine. Ori s-a scumpit, ori e mai mică decât ultima oară când ai luat.
Ai o factură mai mare la curent. Te-ai îmbolnăvit, nu găsești loc la doctor. Te duci la camera de gardă, omor.
După care afli de nusce politician care a mai tras un tun imobiliar, o rețea de interese în care niște șmecheri s-au ales cu milioane.
Cineva-ți șoptește: sistemul e corupt. Doar împreună îl puteți dărâma. Uită-te în istorie. S-a mai întâmplat.
Adu-ți aminte de valori. De credința în Dumnezeu. De sângele strămoșilor. De națiune.
Cineva-ți șoptește: roata lumii se schimbă. Dacă-i dăm jos pe corupți o să venim noi. Împreună suntem puternici.
N-o să mai fie nici parlament, nici politicieni. N-o să mai fie fisc. Pâinea o să fie mare, proaspătă și ieftină, frământată de femeile noastre cu grâu de la noi.
O să-ți poți lua și casă, și mașină. Nici nu trebuie să te ostenești, ți le dăm noi.
De unde bani? Asta e irelevant. Banul e ochiul dracului. Cu credință o să le facem pe toate.
Vei fi bogat. Vei fi fericit. Vei fi mândru. Toți, împreună, laolaltă, o să învingem.
***
Tirania digitală pleacă de la nevoia de un remediu. Un remediu la anxietate. Cum naiba o scoți la capăt? Ca să-ți iei gândul, bântui rețelele. Chestii distractive, tot felul de tâmpiți care fac tâmpenii amuzante. Mai apare unul care-ți zice cum să faci bani mai ușor. Îți mai povestește altul de motivul pentru care ție-ți e greu. Stăpânii. Bogătanii. Oculta. De acolo toate se trag.
Mesianismul Tik Tok e o formă de porno-politică. E senzual. Când nu e o domnișoară atractivă care-ți confirmă suspiciunile despre guvern, administrație sau corupția din județ, e un tinerel spilcuit care-ți alimentează, îți confirmă și-ți accentuează revolta.
A devenit înfiorător de ușor să faci profeții. Sunt noile etnobotanice. Absolut gratis. Și pentru că n-ai timp de școală, de înțeles matematică, statistică, cifre, îl crezi pe cuvânt pe Profet. El te va scăpa de griji.
***
Fascismul e doliu nerezolvat. Toată furia asta trebuie să meargă undeva. Și se duce către celălalt. Celălalt e de vină dacă-i merge mai bine. E de vină dacă se descurcă mai bine. E de vină și nu doar că e de vină. Te-a trădat pe tine. Te-a vândut pe tine. Din cauza lui lucrurile au mers din rău în mai rău.
Ție ți s-au furat lucruri pe care nu le-ai avut niciodată. Dar profetul îți spune că ți se datorau. Că ai fost păgubit de paradisul promis. Și-apoi îți vinde un bilet. Cumpără și tu un loc în trenul succesului.
Așa se formează o mișcare. Așa se formează o gloată. Așa se naște puterea vergilor. Separat se rup. Împreună niciodată.
Trădătorii trebuie pedepsiți. Să facem liste. Să-i punem pe fugă. Să ne luăm lucrurile înapoi. Nu le-am avut niciodată, dar sunt ale noastre. Noi suntem nația. Noi suntem poporul. Noi, pe veci, stăpâni.
Forța devastării trece ca viitura prin sufletul unui popor care, când se așează praful, inevitabil va sta pe un câmp de victorie, de dezastru, de nebunie, cu un bilet în mână,
Vândut de un escroc, de un farsor, de un sociopat,
Întrebând: paradisul, paradisul încotro?
Într-o gară goală a deziluziei.
Ucraina știe cine a început. România știe cine a început. Hai s-o zicem și pe asta, că tot e ”de pe la noi”: o fi făcut și copilul ceva. O fi înjurat, l-o fi scuipat, o fi dat cu capul...
Cine a început războiul în Ucraina?
Rusia.
Când a început războiul în Ucraina?
Prima fază acum 11 ani, odată cu ocuparea pensinsulei Crimeea, urmat de un conflict înghețat în Donbas.
Acum trei ani, cu toate semnele unei invazii iminente încă din decembrie 2021, dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat o ”operațiune militară specială”, de fapt o agresiune armată asupra unei țări vecine suverane. Ceea ce erau ”exerciții militare” în Belarus erau, de fapt, forțe de agresiune.
Răspunsul global unanim, inițial, a fost de oprobiu. Adunarea Generală ONU a cerut suspendarea Rusiei din Consiliul de Securitate. Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite, au procedat la susținerea necondiționată a Ucrainei în fața Rusiei.
Mariupol. Azovstal.
Bucha. Borodianka.
Crime împotriva umanității. Genocid.
Ocuparea de poziții împrejurul Cernobîl. Poziționarea de artilerie în zona centralei nucleare de la Zaporojie.
Toate sunt parte a ultimilor trei ani de conflict.
România și-a deschis granițele. Am ajutat aproape 4 milioane de ucraineni fugiți din calea războiului. Nu refugiați. Fugiți din calea războiului. Atât pe la granițele noastre directe cu Ucraina, cât și prin culoarul verde deschis spre Republica Moldova.
Moldova însăși a fost amenințată de Kremlin.
Fără sprijinul simetric al armatei ucrainene, care era pregătită să intervină în Transnistria, au fost momente tensionate la Chișinău, dar și incidente la aeroportul din capitala Moldovei, într-o tentativă de desant a trupelor rusești.
UE a deschis primele negocieri pentru aderarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei.
Putin a contracarat și a destabilizat Georgia.
Polonia și-a crescut cheltuielile de apărare la 5% PIB și a început construcția de fortificații pe granița cu Rusia.
România și-a demarat programul de înzestrare, dar a preferat o cale mai puțin belicoasă, inițial. La București, în ultima săptămână de mandat al fostului PG, parchetele militare au deschis un dosar in rem împotriva lui Putin pentru crime împotriva umanității.
România, de asemenea, a asistat Ucraina privind dosarul de genocid deschis la instanțele europene de justiție. Crimele infame ale trupelor rusești, dar și deplasările forțate, mutarea forțată a zeci de mii de copii din Ucraina pe teritorii rusești, sunt doar câteva din faptele pentru care Putin a fost pus sub acuzare de Tribunalul Penal de la Haga.
Cine a început războiul în Ucraina? Rusia.
Unde continuă Rusia război? În România.
AUR. SOS. POT. Georgescu.
Care mai de care freamătă excitat, acum, că regimul Trump rescrie istoria ultimilor ani, și întoarce adevărul pe dos.
Ucraina știe cine a început. România știe cine a început.
Hai s-o zicem și pe asta, că tot e ”de pe la noi”: o fi făcut și copilul ceva. O fi înjurat, l-o fi scuipat, o fi dat cu capul...
vremuri - 17 februarie
Gabriel Diaconu. 17 noiembrie 2024
(...) Rusia și-a militarizat economia până la punctul critic.
În prezent, 30% din bugetul lui Putin e pentru industria de apărare și armament.
Mult mai mult decât îi trebuie pentru Ucraina.
(...)
Ucraina lui Zelenski e la mâna lui Trump și galeriei noi de ”șoimi” ai Pentagonului.
Iar Trump nu vede cu ochi buni nici Europa, nici NATO.
Pentru că problemele Americii sunt în Pacific.
Pentru interesele americane republicane, povestea asta veche de pe continent trebuie stinsă repede.
În anul care vine se desenează o nouă cortină de fier.
De-aia am ajuns să vedem toate specimele ăstea cum defilează, nerușinat, în spațiul public, cum captează audiență, electorat, instituții.
Pentru că fac parte din aceeași gașcă de cablați.
(...)
Am crezut c-am scăpat, 30 de ani, de ruși.
Și-am tot scăpat până nu mai scăpăm dracului odată.
Pentru că avem Dunăre.
Pentru că avem deschidere la Marea Neagră.
Pentru că avem resursă minerală.
Pentru că avem scut.
Dar și pentru că avem proști.
O grămadă de proști.
În prezent, 30% din bugetul lui Putin e pentru industria de apărare și armament.
Mult mai mult decât îi trebuie pentru Ucraina.
(...)
Ucraina lui Zelenski e la mâna lui Trump și galeriei noi de ”șoimi” ai Pentagonului.
Iar Trump nu vede cu ochi buni nici Europa, nici NATO.
Pentru că problemele Americii sunt în Pacific.
Pentru interesele americane republicane, povestea asta veche de pe continent trebuie stinsă repede.
În anul care vine se desenează o nouă cortină de fier.
De-aia am ajuns să vedem toate specimele ăstea cum defilează, nerușinat, în spațiul public, cum captează audiență, electorat, instituții.
Pentru că fac parte din aceeași gașcă de cablați.
(...)
Am crezut c-am scăpat, 30 de ani, de ruși.
Și-am tot scăpat până nu mai scăpăm dracului odată.
Pentru că avem Dunăre.
Pentru că avem deschidere la Marea Neagră.
Pentru că avem resursă minerală.
Pentru că avem scut.
Dar și pentru că avem proști.
O grămadă de proști.
sâmbătă, 7 decembrie
Candidatul pro-rus Călin Georgescu cere ca BEC și AEP să încalce decizia Curții Constituționale: „Chiar dacă decizia e obligatorie, nu există nicio sancțiune pentru nepunerea ei în aplicare. Cerem membrilor AEP și BEC să nu oprească procesul de votare”
Georgescu admite că „Decizia CCR este într-adevăr obligatorie”, dar în același timp, „legal, nu există nicio sancțiune pentru nepunerea acesteia în aplicare”.
„Astfel, decizia de a continua votul aparține doar BEC și AEP! Dacă BEC și AEP respectă democrația, atunci aceste două instituții pot lăsa democrația și votul să se desfășoare deoarece această decizie a lor nu este sancționabilă d.p.d.v. legal de nicio altă instituție. De asemenea, ATENȚIE, hotărarea CCR nu este contestabilă, în schimb, orice hotărâre a BEC sau AEP poate fi atacată de domnul Călin Georgescu la Înalta Curte de Casație și Justiție, aspect care se va și întâmpla, în numele poporului și al democrației! În concluzie, cerem membrilor BEC și AEP să facă ceea ce este drept pentru poporul nostru și să nu oprească procesul de votare”, se precizează în comunicatul transmis de Georgescu.
Georgescu admite că „Decizia CCR este într-adevăr obligatorie”, dar în același timp, „legal, nu există nicio sancțiune pentru nepunerea acesteia în aplicare”.
„Astfel, decizia de a continua votul aparține doar BEC și AEP! Dacă BEC și AEP respectă democrația, atunci aceste două instituții pot lăsa democrația și votul să se desfășoare deoarece această decizie a lor nu este sancționabilă d.p.d.v. legal de nicio altă instituție. De asemenea, ATENȚIE, hotărarea CCR nu este contestabilă, în schimb, orice hotărâre a BEC sau AEP poate fi atacată de domnul Călin Georgescu la Înalta Curte de Casație și Justiție, aspect care se va și întâmpla, în numele poporului și al democrației! În concluzie, cerem membrilor BEC și AEP să facă ceea ce este drept pentru poporul nostru și să nu oprească procesul de votare”, se precizează în comunicatul transmis de Georgescu.
Un gând bun pentru România
Suntem o nație diversă. Viața arată foarte diferit dacă trăiești la București, la Cluj, la Timișoara sau Iași, dacă o compari cu zilele unui român în Săcele, sau Lugoj, Tulcea sau Focșani.
Ne uităm la aceleași știri, de multe ori avem aceleași reacții la tâmpeniile spuse de un politician sau altul. Dar ieșim pe alt fel de străzi, și ne uităm altfel la ziua de mâine.
O sută de lei în Capitală nu au aceeași valoare ca o sută de lei într-un oraș mic.
Conceptul de fericire, de bogăție, de liniște trec prin alte filtre, alte site de gândire, de-a lungul și de-a latul României.
Dacă ar fi să faci o hartă, în aceste zile, câți mai au vreun gând bun pentru România, s-ar putea să fii surprins. Dar România are uneori nevoie ca de aer de-un astfel de gând.
Uită-te la ce-am fost în stare să facem. Atâta tot.
Fiecare suntem responsabili de propria conduită. De felul în care ne purtăm unii cu ceilalți.
Am lăsat discursul urii, nebunia și cele mai rele porniri să urce la suprafață. Român contra român. O patrie fracturată, în care unii s-au făcut pe alții trădători, unii s-au acuzat pe ceilalți de cele mai silnice lucruri.
Și unii, și ceilalți, și-au dorit să ”scape” România de o parte din români. Românii ăia răi. Românii ăia care ”sunt de vină” pentru ce nu merge bine. Românii care aduc rușinea, sau care ne distrug valorile.
Alegerile ar trebui să ne aducă laolaltă, nu să ne dividă. Ar trebui să putem avea preferințe fiecare, fără să ajungem la ”războaie existențiale”.
Extremismul e un simptom al anomiei sociale. Al momentului când omul, trădat de societate, se alătură unui trib de oameni cu care n-are altceva în comun decât furia, și ”dușmanul dușmanului meu este prietenul meu”.
Cum poate fi vreodată un gând bun pentru România să pedepsești alți români? Poate, doar poate, c-ar merita zilele acestea să ne iertăm unii pe alții.
Și să fim un pic mai atenți la acei lideri care preferă propaganda urii, și a mâniei. Acei lideri care își doresc totul, cu prețul haosului și-al suferinței. Care n-ar ezita să vadă această lume, pentru care am trudit, am muncit și pe care am ridicat-o din nenorocirea istorică,
Întoarsă pe dos.
Dă-ți doar un minut, astăzi, pentru un gând bun la România. La această țară a noastră care ne rabdă. Și care ne apără, totuși. Care ne dă un sens.
Și în care ar merita să ne îmbrățișăm contrariile. Pentru că suntem mai mult decât vreo preferință de partid. Mai mult decât cine produce, sau cine câștigă, cine e mai educat sau cine are valori mai ”pro” sau ”contra”.
Suntem, toți, parte a unei viziuni începute acum mult, mult timp, că ne vom numi de acum înainte un ”popor”, că vom avea de acum înainte o ”patrie”, și că toți, fără deosebire, suntem români.
România, fără democrație și diversitate, încetează să mai existe. O Românie a extremelor și radicalismului e blestemată să moară, țăndări în mâinile câtorva deșucheați care cred că de fapt o ”salvează” în timp ce o distrug.
Ne așteaptă o perioadă, în zilele care vin, în care va trebui să căutăm adânc în noi cauzele care ne-au adus aici.
Tot ce a făcut Rusia a făcut să exploateze slăbiciunile noastre. Dar și să ne aducă un fals profet promitea să unească,
Doar că ne-a adus în pragul nebuniei.
Acesta e cel mai mare simptom: în timp ce repeta că vrea ”pace”, noi ne războiam între noi.
Că ești om la putere, sau că ești doar un simplu om,
Dă-ți un gând bun pentru România. N-o să facă mare lucru, ce-i drept.
Dar dacă nu-l ai nici măcar un moment, dacă nici măcar atât nu poți găsi în tine,
Poate ar trebui să-ți iei o pauză. Pentru că România are nevoie de un gând bun de la tine.
Precizări de la Călin Georgescu după perchezițiile la finanțatorul campaniei sale.
„Date fiind evenimentele actuale vă informăm asupra faptului că nu putem face nicio declarație pe subiecte punctuale. Până nu vom avea date exacte nu vom comenta și nu vom oferi răspunsuri. Orice comunicare publică și oficială o vom anunța aici, pe grupul de presă și pe pagina oficială de facebook”, a transmis sâmbătă echipa de comunicare a lui Călin Georgescu.
„Date fiind evenimentele actuale vă informăm asupra faptului că nu putem face nicio declarație pe subiecte punctuale. Până nu vom avea date exacte nu vom comenta și nu vom oferi răspunsuri. Orice comunicare publică și oficială o vom anunța aici, pe grupul de presă și pe pagina oficială de facebook”, a transmis sâmbătă echipa de comunicare a lui Călin Georgescu.
Calin Georgescu: Politician who was on brink of becoming Romanian president attacks 'corrupted regime'
Călin Georgescu, atac violent la adresa Curții Constituționale într-un interviu pentru presa străină, după anularea alegerilor: „O instanță mafiotă a României”
Călin Georgescu, candidatul dreptei radicale care intrase pe prima poziție în turul doi al alegerilor prezidențiale, a lansat un atac virulent la UE, NATO și Curtea Constituțională a României, pe care o cataloghează drept „mafiotă”, la o zi după ce aceasta a anulat scrutinul prezidențial.
Călin Georgescu a spus într-un interviu pentru Sky News că a fost victima unei „lovituri de stat” care a scos la iveală „regimul corupt” al României.
El a spus că anularea alegerilor de către CCR, care a motivat decizia printr-o ingerință străină, a fost „o dictatură” menită să protejeze „sistemul oligarhic care vrea să protejeze ceea ce a furat”.
„Curtea Constituțională a României… este o instanță mafiotă a României”, a declarat acesta, adăgând: „pentru că nouă oameni decid pentru 19 milioane de oameni, acest lucru nu este acceptabil”.
„Asta înseamnă lovitură de stat. Efectuată de statul care este încă la putere în România.”
Presiuni ale NATO și UE asupra CCR pentru a anula alegerile
Georgescu susține că CCR a fost presată să anuleze alegerile de către un grup de țări ale Uniunii Europene și NATO care au intenționată să submineze democrația, din cauza dorinței lor de a menține războiul din Ucraina.
„Au nevoie de război și vor să-și protejeze cecurile”, a spus el. „NATO a trecut de la defensivă la ofensivă și asta nu putem accepta. Nu mă împinge să intru în război pentru că nu este în interesul meu. Dar au nevoie de război”.
Georgescu susține că voturile din dispora, înainte de anularea alegerilor, sugerau că ar fi câștigat mai mult de 80% din voturi, o afirmație care nu poate fi verificată.
El încă mai crede că al doilea tur ar trebui să aibă loc, argumentând că „pur și simplu nu poți anula asta cu două zile înainte să se întâmple”.
El a spus că, dacă ar fi câștigat președinția, plănuia să organizeze o conferință de pace în București la care ar fi invitat lideri precum Donald Trump, Volodimir Zelenski, Vladimir Putin și Sir Keir Starmer.
Călin Georgescu, atac violent la adresa Curții Constituționale într-un interviu pentru presa străină, după anularea alegerilor: „O instanță mafiotă a României”
Călin Georgescu, candidatul dreptei radicale care intrase pe prima poziție în turul doi al alegerilor prezidențiale, a lansat un atac virulent la UE, NATO și Curtea Constituțională a României, pe care o cataloghează drept „mafiotă”, la o zi după ce aceasta a anulat scrutinul prezidențial.
Călin Georgescu a spus într-un interviu pentru Sky News că a fost victima unei „lovituri de stat” care a scos la iveală „regimul corupt” al României.
El a spus că anularea alegerilor de către CCR, care a motivat decizia printr-o ingerință străină, a fost „o dictatură” menită să protejeze „sistemul oligarhic care vrea să protejeze ceea ce a furat”.
„Curtea Constituțională a României… este o instanță mafiotă a României”, a declarat acesta, adăgând: „pentru că nouă oameni decid pentru 19 milioane de oameni, acest lucru nu este acceptabil”.
„Asta înseamnă lovitură de stat. Efectuată de statul care este încă la putere în România.”
Presiuni ale NATO și UE asupra CCR pentru a anula alegerile
Georgescu susține că CCR a fost presată să anuleze alegerile de către un grup de țări ale Uniunii Europene și NATO care au intenționată să submineze democrația, din cauza dorinței lor de a menține războiul din Ucraina.
„Au nevoie de război și vor să-și protejeze cecurile”, a spus el. „NATO a trecut de la defensivă la ofensivă și asta nu putem accepta. Nu mă împinge să intru în război pentru că nu este în interesul meu. Dar au nevoie de război”.
Georgescu susține că voturile din dispora, înainte de anularea alegerilor, sugerau că ar fi câștigat mai mult de 80% din voturi, o afirmație care nu poate fi verificată.
El încă mai crede că al doilea tur ar trebui să aibă loc, argumentând că „pur și simplu nu poți anula asta cu două zile înainte să se întâmple”.
El a spus că, dacă ar fi câștigat președinția, plănuia să organizeze o conferință de pace în București la care ar fi invitat lideri precum Donald Trump, Volodimir Zelenski, Vladimir Putin și Sir Keir Starmer.
România, ținta unui atac cibernetic masiv în desfășurare: videoclipuri coordonate pe TikTok incită la haos și violență, după anunțul lui Călin Georgescu
George Simion anunță că protestele de stradă se anulează: Venim la vot cu lumânare și pancarte
Călin Georgescu anunță că foarte curând vor veni mesaje importante din partea americanilor și chiar a lui Trump împotriva deciziei CCR
Diana Șoșoacă nu s-a mai abținut: Spectacol jalnic! Am înțeles că veniți cu mascații să mă luați la secție
marți, 26 noiembrie
Gabriel Diaconu
(Nu foarte) misteriosul domn Georgescu...
***
Ultimul episod al odiseei electorale, punctat de (alte) ferme de trolli, agresivitate digitală și plasare de mesaj în vidul de silicon al rețelor sociale, privește revenirea din neant al eternului candidat, dar niciodată victorios, Călin Georgescu.
Un personaj ițit din ecosistemul comunist, care-i ascuțea creioane lui Mircea Malița și care l-a flancat pe Marcian Bleahu în tinerețe, prelins ulterior prin diverse structuri ONU, și care s-a (mai) perindat și prin Clubul de la Roma (varianta de Dâmbovița), Călin Georgescu are toate ingredientele unui răspopit al structurilor intrate la pensie.
Ivirea lui, de fapt, e o problemă atât pentru Simion cât și pentru Lasconi. Și asta pentru că (nu atât de) misteriosul domn Georgescu are în buzunar amintiri care să-i dea frisoane atât AUR-iștilor, dar și ideologului USR, cu voia dumneavoastră Cristian Ghinea.
Să facem o distincție aici între personaj, bazaconiile pe care le spune (la fel de bazaconii precum și bazaconiile spuse de Ghinea respectiv ”omul nostru de peste Prut” Simion), respectiv rostul lui (sic!) la acest moment al alegerilor.
Dacă-și joacă bine cartea, Călin Georgescu va capta câteva procente bune de electorat. Și nu pe cel aflat în relație directă cu candidatul, adică pe cei de la ”firul ierbii”, cât pe cei ce călăresc canapele, își iau informația din online și-și comandă pătrunjel pe aplicații. Oamenii deziluzionați de ofertă. Cei care și-ar anula votul dar, brusc, au o epifanie în ziua scrutinului.
E mai mult decât curios că strategia lui Georgescu nu se îndreaptă doar spre AUR, cu care a avut directe contacte și-al căror ”premier din umbră” respectiv ”candidat la prezidențiale” a fost, o scurtă perioadă, după ce AUR au intrat în parlament. Georgescu își arată nurii și electoratului USR, acest partid plin de civili și trotinetiști inocenți.
Geneza USR e astăzi uitată. Și e păcat. USR s-a născut dintr-o agregare de interese anti-trust, anti-corporatiste, în afacerea dementă pe care-a reprezentat-o exploatarea minieră de la Roșia Montană. Ce treabă are Călin Georgescu cu asta?
Păi să o luăm cu începutul. Doctoratul domnului Georgescu este în pedologie. Adică știința solurilor. Adică resurse minerale. Pentru mai mulți ani, tânărul Călin, file de poveste, a condus un ONG care s-a numit ”Centrul Național de Dezvoltare Durabilă”, ale cărui manifestări erau populate de tot felul de cinstiți atât din zona guvernamentală, dar și mai puțin.
CNDD, în 2005, s-a ocupat de raportul UNPD pe regiunea Borsec, unde funcționează ROMAQUA S.A. Ape minerale, și fundația care niște ani mai târziu a colectat cadoul de nuntă a lui George Simion.
În 2006, la Timișoara, la Forum Invest, Georgescu e prezent la datorie. Printre atracțiile principale ale parangheliei era...vizita la Roșia Montană Gold Corporation.
***
Din conceptul de ”Uniți Salvăm” Roșia Montană, altfel un demers splendid de advocacy ecologist (oh, uitam, Călin Georgescu a fost o bună perioadă președintele Tineretului Ecologist din România, ce chestie), s-a născut parfumul de buzunar ”Uniți Salvăm Bucureștiul”, al cărui matematician stingher e astăzi Primarul Capitalei, Nicușor Dan, dar și partidul pe care-l conduce momentan Doamna de Tablă, Elena Lasconi.
***
Călin Georgescu e o pisică arătată ambilor candidați la funcția de președinte. Nici Lasconi, nici Simion, nu-și aparțin. La fel de ușor pot fi făcuți, la fel de ușor pot fi desfăcuți. Lasconi, măcar, a făcut un pic de administrație publică la Câmpulung. Simion, pe de altă parte, când nu săpa șanțuri unioniste, vindea tricouri și vuvuzele pentru Lulea.
Lulea. Marian Lulea....
Între Călin Georgescu și Marian Lulea, constructorul ”strateg” al AUR, există niște relații mai mult decât umbroase. Dar călduros umbroase, să fie clară asocierea. Iar dacă-i unește ceva pe acești doi indivizi e pasiunea, plăcerea nedisimulată pentru istoria mareșalului Antonescu, un alt sărman nedreptățit al istoriei care, când nu trimitea evrei în lagăre, când nu făcea apologia epurărilor în mase pentru cele mai bune motive ”naționaliste”, se ocupa cu dictatura militară.
***
Care e plasa invizibilă, ochiurile care-i unesc pe toți acești actori în piesa vieții lor?
Bani. Mulți bani. Și ”interese”.
Oficial, campania lui Simion a costat, până acum, vreo 14 milioane de Euro. Neoficial, corabia lui Năpârstoc a fost umflată de până la 50 de milioane. Dar omul nu e lac rusesc. N-are cum.
Călin Georgescu nu e nici el omul rușilor. Nu e deloc, deloc omul rușilor.
Iar Lasconi e cu atât mai puțin. Cu un pic de efort, ea e doar a nimănui.
***
Duminica viitoare românii ies la urne să-și aleagă următorul președinte. Își vor alege președintele într-o perioadă foarte tulburată a Europei. Într-o perioadă în care Rusia și-a militarizat economia până la punctul critic. În prezent, 30% din bugetul lui Putin e pentru industria de apărare și armament. Mult mai mult decât îi trebuie pentru Ucraina.
Georgia e pierdută. Nu că i-ar păsa cuiva de la București de asta, mai puțin votantului român.
Moldova a votat la limită pro-UE, iar Maia Sandu e din nou președinte pe eforturile diasporei. Sandu, în Moldova, n-are susținere, drept urmare va putea conduce doar cu sprijin și intervenție occidentală.
Ucraina lui Zelenski e la mâna lui Trump și galeriei noi de ”șoimi” ai Pentagonului. Iar Trump nu vede cu ochi buni nici Europa, nici NATO. Pentru că problemele Americii sunt în Pacific. Pentru interesele americane republicane, povestea asta veche de pe continent trebuie stinsă repede.
În anul care vine se desenează o nouă cortină de fier. De-aia am ajuns să vedem toate specimele ăstea cum defilează, nerușinat, în spațiul public, cum captează audiență, electorat, instituții. Pentru că fac parte din aceeași gașcă de cablați.
***
S-ar putea că n-ai să ai luxul să stai deoparte, sau să faci ce tot predică șoaptele, să-ți anulezi votul, să-l bagi alb în urnă. Pentru că trăiești deja într-o menajerie ciuruită de influența rusească perenă pe teritoriul României.
Am crezut c-am scăpat, 30 de ani, de ruși. Și-am tot scăpat până nu mai scăpăm dracului odată. Pentru că avem Dunăre. Pentru că avem deschidere la Marea Neagră. Pentru că avem resursă minerală. Pentru că avem scut. Dar și pentru că avem proști. O grămadă de proști.
https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale24112024/pv/romania/map
“Nu veţi ajunge preşedintele României!” Călin Georgescu: “Am ajuns deja!” Dialog pentru istorie al câştigătorului turului 1 al alegerilor cu Mihai Tatulici
Cum fac să primesc bani? Depinde de implicarea ta”. Mecanismul prin care sunt viralizate postările lui Călin Georgescu pe rețelele sociale: mii de „voluntari” din grupuri pe Telegram primesc comentarii și videoclipuri de-a gata și „premii” pentru cele mai bune rezultate
25 noiembrie 2024
Destul de mult vâj prin camerele de ”strategii” ale partidelor tradiționale, astăzi.
Previzibil, oamenii cer capete. Previzibil, se încălzesc rezervele și conservele.
Dar, previzibil, schimbarea arhitecturii cu o săptămână înainte de parlamentare nu avantajează decât aventurierii.
Țara asta trebuie condusă, guvernată și trebuie să aibă continuitate.
Acum se vor distinge liderii adevărați de țânci, politicienii cu vână de cartonagii.
Și acum, mai mult ca niciodată, pentru că duminică avem scrutin parlamentar, nu cred că mai avem răgaz pentru aventuri digitale.
Înjurați cât vreți, dar democrația se face prin judecăți. Altfel închidem țara, punem cheia și la revedere.
Uite judecata mea. O să-mi iau săptămâna asta să văd care sunt mișcările pe harta parlamentară.
Nu mă simt reprezentat nici de Călin Georgescu, nici de Valerica Lasconi.
Unul e un personaj singular. Cealaltă e candidata unui partid care-a demonstrat deja că nu știe să guverneze.
Niciunul nu are acoperire administrativă. Amândoi vor izola președinția într-un glob de cristal vreme de cinci ani.
Două treimi din UAT-uri au aleși locali PSD sau PNL, fie că vorbim de primari sau Consilii Județene. E fapt.
Majoritatea parlamentară va fi ori de coaliție lărgită (PSD-PNL-UDMR-minorități),
Ori nu va fi.
Acest șpriț suveranist nu poate atinge masa critică pentru legiferat, darămite guvernat România.
Reveniți-vă, apă rece pe față și înapoi la realitate!
Nu v-au convenit liderii PSD/ PNL? Nicio problemă, faceți rocada după parlamentare.
Dacă vă apucați acum de ”riformă” s-ar putea că o să facem guvern de uniune națională (sic!), și tot să ne dea cu virgulă.
Cine pleacă spre turul II prezidențiale cu prima șansă?
Călin Georgescu. De ce are prima șansă?
Pentru că are votanții electrizați și molipsitori.
Există revolte, și apoi există revoluții. Momentan ne uităm la o revoluție prezidențială.
Dar dacă e urmată de o revoluție parlamentară, singurul care va profita din asta sunt eu, ca medic psihiatru.
Pentru că am să am mult de lucru în următorii patru ani.
https://prezenta.roaep.ro/prezidentiale24112024/pv/romania/results
Abonați-vă la:
Postări (Atom)