Se afișează postările cu eticheta Caragiale. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Caragiale. Afișați toate postările

Tipătescu: Blestemată politică! Un moment să n-ai pace!

(merge la ușa din fund și o închide.) Suntem în liniște... (lui Cațavencu.) Eu merg la telegraf să-ți anunț la București candidatura... d-ta așteaptă acasă un cuvânt al meu... Deseară, la întrunire, fii cu tact... trebuie mult tact. (se aud în fund bătăi în ușă; toți din scenă tac și nu mișcă; iar bătăi, apoi trei fluierături.) E Ghiță, ăsta e semnalul lui! (merge și deschide ușa din fund, prin care apare Cetățeanul, fluierând ca de mirare.)

Tipătescu: Iar? (se dă înapoi.)

Cațavencu: Omul meu! (se dă cam la spatele Zoii.)

Cetățeanul: Da, iar eu! (sughite.) Am venit pentru istoria aia de care am vorbit az-dimineață... Ce facem? Iacă, mâine începe... Eu... pentru cine votez?

Tipătescu: (ținându-i calea să nu coboare în scenă) Pentru cine? Pentru cine? Lasă-mă în pace, cetățene: ai ajuns de nesuferit... Votează pentru cine poftești...

Cetățeanul: Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba pe poftă...

Tipătescu: Ei! Lasă-mă-n pace, administrația nu voiește să influințeze câtuși de puțin pe nimini.

Cațavencu: (intervenind) Pardon, dați-mi voie: mie-mi pare din contra că într-un stat constituțional, mai ales într-un stat tânăr ca al nostru, administrația ar trebui să...

Zoe: (asemenea) Se-nțelege...?

Cetățeanul: (cătră Cațavencu) Ei! Onorabilul! Nu te vedeam; sluga! O mie de ani pace! Și zi, mă lucrași, ai? Adică, dă-i cu bere, dă-i cu vin, nu pentru cinstea obrazului... pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea... bravos! Dom'le Nae.

Cațavencu: A! A!

Zoe: Fănică! Fănică! Trimite-l... e nesuferit!

Tipătescu: (nervos) În sfârșit, cetățene, te rog lasă-ne cu binișorul, lasă-ne... Ce poftești de la mine?

Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?... (face semnul votării și sughite.)

Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu.

Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mă-nnebuni că amețesc...

Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios...

Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc!

Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea...

Cetățeanul: Ei! Nu face nimica, poate mai găsim alta...

Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești...

Cetățeanul: Alegător...

Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos.

Zoe: Fănică!...

Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut...

(Cațavencu râde.)

Cetățeanul: Aș!

Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.)

Cetățeanul: (șovăind) Ãsta este mirosul meu naturel...

Tipătescu: Miroși a rom...

Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz?

I.L.Caragiale_O scrisoare pierdută, actul II, scena XII 

Trahanache: (în picioare) Orele sunt înaintate! Poftiţi, poftiţi, stimabililor: avem cestiuni arzătoare la ordinea zilii... (şade)

(Toată lumea s-a aşezat la locul său.)
Caţavencu: (cu modestie) D-le preşedinte, vă rog, cerusem şi eu cuvântul...
Trahanache: Da, (binevoitor) da, stimabile. Aveţi cuvântul. Poftiţi la tribună!...
(Mişcare în grupul lui Caţavencu.)
Caţavencu: (ia poză, trece cu importanţă printre mulţime şi suie la tribună; îşi pune pălăria la o parte, gustă din paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii şi gazete şi le aşază pe tribună, apoi îşi trage batista şi-şi şterge cu eleganţă avocăţească fruntea. Este emoţionat, tuşeşte şi luptă ostentativ cu emoţia care pare a-l birui. - Tăcere completă. Cu glasul tremurat.) Domnilor!... Onorabili concetăţeni!... Fraţilor!... (plânsul îl îneacă.) Iertaţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat, dacă emoţiunea mă apucă aşa de tare... suindu-mă la această tribună... pentru a vă spune şi eu... (plânsul îl îneacă mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al ţării sale... în aceste momente solemne... (de abia se mai stăpâneşte) mă gândesc... la ţărişoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze în grup)... la fericirea ei!... (acelaşi joc de amândouă părţile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.)
Ionescu, Popescu, Toţi: (foarte mişcaţi) Bravo!