Se afișează postările cu eticheta nice Ocean between us. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta nice Ocean between us. Afișați toate postările

vremuri - sâmbătă, 5 iulie

Donald Trump se declară „foarte nemulțumit” de discuția pe care a purtat-o cu Vladimir Putin și amenință cu noi sancțiuni: „Vrea să ucidă oameni”


Date șocante din dosarul generalilor Coldea şi Dumbravă. Foştii şefi din SRI ar fi pus la cale ca mai mulţi magistraţi să fie filaţi


23 iulie 2024: Coldea și Dumbravă contestă controlul judiciar. Instanța le-a dat timp avocaților să studieze dosarul


„Aţi vândut ţara capitaliştilor!” Ce ar spune Nicolae Ceauşescu despre România de azi! O simulare făcută cu ChatGPT cu fostul preşedinte al României, Carol I sau Ştefan cel Mare

Ce l-ar indigna profund pe Ștefan cel Mare:

Pierderea suveranității și fragmentarea națională: „Unde-i Moldova mea? De ce pământul dintre Prut și Nistru nu mai e în Țara Moldovei?”

Ar fi furios să afle că Bucovina de Nord e în Ucraina, că Basarabia a fost pierdută și că Moldova istorică e împărțită în trei.

Ar percepe UE și NATO cu suspiciune — din logica lui medievală, alianțele sunt bune doar dacă sunt în interesul țării, nu dictate de alții.

Corupția și trădarea elitei: „Am tăiat capete pentru mai puțin! Boierii de azi n-ar trece o săptămână sub sabia mea.”

Ar fi uluit de politicienii care se îmbogățesc pe spatele țării.

Ar fi scandalizat că poporul acceptă pasiv conducători corupți.

Decăderea valorilor tradiționale: „Oare ce-ați făcut cu legea, biserica și cinstea?”

S-ar revolta că valorile fundamentale — credința, onoarea, familia — sunt relativizate.

Ar percepe modernitatea ca o formă de „stricare a rânduielii”.

Ce l-ar impresiona sau mira plăcut:

Orașele moderne și tehnologia: „Să grăiești cu omul de peste mări, dintr-o cutie cât o strachină? Vrăjitorie sau minune?”

Ar fi uluit de mașini, avioane, internet, spitale, blocuri.

I-ar plăcea ideea că românii pot merge oriunde în lume — ar vedea asta ca o libertate a oștenilor lui.

Medicina modernă: „Să vindeci boala cu știința? O, mare e Dumnezeu!”

Ca om al războiului, ar fi uimit că răni care altădată însemnau moarte se pot trata.

Ar aprecia progresul științific, dacă i s-ar explica pe înțelesul epocii sale.

Cum ar „vorbi” Ștefan cel Mare dacă ar comenta România de azi: 

„Am păzit hotarele cu sânge și rugăciune. 
Am clădit biserici și cetăți, nu malluri și palate de carton. 
Am ținut Moldova între munți și mare, iar voi ați risipit-o pe interese străine și lene sufletească. 
Dar văd în tinerii voștri o scânteie. 
Țara nu e pierdută dacă mai aveți cinste, rugăciune și sabie în inimă. Ridicați-vă!”

În concluzie, Ștefan cel Mare ar fi:

Necruțător cu conducerea actuală.
Uluit de progresul tehnologic.
Dur, dar poate încurajat dacă vede patriotism autentic.
Ar cere disciplină, credință, sacrificiu și viziune pe termen lung, nu „vorbe goale”.


Nu te lua de persoanele peste 50 de ani. Serios! Nu sunt doar o altă generație: sunt adevărați supraviețuitori.


Rusia susține că a doborât patru drone ucrainene în apropiere de Moscova. Traficul aerian a fost perturbat pe mai multe aeroporturi

vremuri - joi, 22 mai

COMUNICAT DE PRESĂ, 22 mai 2025
În ședința din data de 22 mai 2025, Curtea Constituțională, în cadrul atribuției privind respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, a luat în dezbatere cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin din data de 18 mai 2025, formulată de domnul George-Nicolae Simion.

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a respins cererea de anulare a alegerilor, ca neîntemeiată.

*
Hotărârea este definitivă şi se comunică Biroului Electoral Central.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Compartimentul comunicare și relația cu mass-media al Curții Constituționale




Presa din SUA: România a devenit omul bolnav al Europei. Criză politică profundă


Departamentul de Justiție al SUA a publicat dovada acceptării contractului de lobby de 1, 5 milioane de euro sub semnătura vicepreședintelui AUR, Marius Lulea / AUR a negat că există vreun contract semnat și a sesizat DIICOT pe motiv că G4Media ar fi transmis informații false


Documentul care atestă că AUR a plătit 1,5 milioane de dolari pentru vizitele lui George Simion în SUA


Am învățat să gândesc ca un om căruia i se livrează conspirații, pentru ca algoritmii să mă ducă în bula dezinformării. Ce am descoperit

vremuri - 2 mai

Vicepreședintele Comisiei Federale pentru Alegeri Electorale, republicanul James E. Trainor: „Sunt avocat, aşadar m-am uitat pe documentele Curţii Constituţionale în baza cărora au luat decizia, este evident că foarte multe dovezi acolo arată că au fost interferenţe externe. Câteva din deciziile care au fost luate, aşa cum a spus şi vicepreşedintele Vance, sunt discutabile. Dar la finalul zilei, este important să excludem aceste interferenţe. Pentru că cel mai rău lucru pentru democraţie este să avem avem o astfel de interferenţă externă care să ia vocea oamenilor”


SUA și Ucraina au semnat acordul privind mineralele rare, cruciale pentru industriile tech, auto și apărare (30 aprilie 2025)

vremuri - 1 martie



Apropos, că s-au pripit unii să observe că RO nu s-a grăbit să ”stand with Ukraine” pe rețele sociale.România a spus, încă de la început, că ”tace și face”.
Și a făcut.
Și face.
De-aia suntem aici.
De-aia ne-a frunzărit Putin freza democrației.
Pentru că am tăcut, și am făcut.
Nu cred că avem de demonstrat ceva, cuiva.
Nu câtă vreme grânele ucrainene trec pe la noi.
Nu câtă vreme hub-ul logistic de asistență pe Ucraina e la noi.
Nu câtă vreme România ține granița lor de sud sigură, dar și Republica Moldova.
România face treabă cât pentru două țări.
Așa că mai ușor cu pianul pe scări despre bombat pieptul politic.


Lecția dată de Zelenski unei lumi întregi: nimeni nu te poate umili dacă tu nu permiți asta


Expert germen: Zelenski a căzut în capcana întinsă de Trump. ”A planificat totul”


Cine este fostul spion aflat în spatele dosarului „Kremlin-Trump”


În 1994 s-a semnat Memorandumul de la Budapesta prin care Ucraina și-a cedat arsenalul nuclear Federației Ruse în schimbul unor garanții de securitate, Moscova recunoscând integritatea și suveranitatea teritorială a Ucrainei, inclusiv a Peninsulei Crimeea. 

vremuri - 26 februarie

Călin Georgescu este ridicat din trafic și dus la Parchet

Călin Georgescu a fost pus acuzare pentru mai multe acuzații grave

"Procurorul de caz din cadrul Secției de urmărire penală a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus, în cursul zilei de astăzi, punerea în mișcare a acțiunii penale față de o persoană fizică sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

- instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, în formă tentată, prev. de art.47 C.p rap. la art.32 C.p. rap. la art.397 alin.2 C.p.

- comunicarea de informații false, prev. de art.404 C.p.

- fals în declarații în formă continuată, prev. de art.326 alin. 1 C.p. cu aplic. art.35 alin.1 C.p. (privind sursele de finanțare a campaniei electorale și declarațile de avere)

- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup, prev. de art. 3 alin.1 din O.U.G. 31/2002

- promovarea, în public, a cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni de genocid contra umanităţii şi de crime de război, precum şi fapta de a promova, în public, idei, concepţii sau doctrine fasciste, legionare, rasiste sau xenofobe, prev. de art. 5 din O.U.G. 31/2002

- iniţierea sau constituirea unei organizaţii cu caracter antisemit, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei astfel de organizaţii, prev. de art. 6 alin.1 din Legea 157/2018.

Precizăm că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție", se arată în comunicatul Parchetului General.


vremuri - 21 februarie

Bogdan Chirieac: Nici Georgescu nu poate scoate România din NATO


Îl va opri CCR pe Călin Georgescu? Ce șanse sunt ca omul susținut de Rusia și administrația Trump să fie înfrânt la vot

15 martie e ziua în care vom ști răspunsul la cele două întrebări critice pentru viitorul politic al României. Va stopa CCR candidatura lui Călin Georgescu? Există vreun candidat cu șanse reale să îl învingă pe Georgescu în turul 2? Deocamdată știm că susținerea publică a administrației Trump pentru candidatul pro-rus îngreunează enorm blocarea candidaturii acestuia. În aceste condiții, poate vreunul din actualii candidați să îl învingă pe Georgescu? Sau partidele pro-europene au nevoie de o schimbare de ultim moment, extrem de improbabilă însă, prin care Ilie Bolojan să intre în cursă?

Curtea Constituțională are instrumentele prin care să stopeze o candidatură la prezidențiale. A demonstrat-o anul trecut în octombrie, când a invalidat cu o majoritate de voturi candidatura Dianei Șoșoacă la alegerile prezidențiale. Decizia a fost criticată de o parte semnificativă a societății civile și clasei politice, iar judecătoarea CCR Iulia Scântei a avut opinie separată. În ciuda acestor critici, decizia CCR a fost definitivă.

Principalele argumente ale CCR au fost că Șoșoacă a avut o conduită sistematică menită să afecteze fundamentele constituționale ale statului român – apartenența României la UE și NATO, precum și promovarea unui discurs constant antidemocratic și antisemit. ”Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională”, a arătat atunci motivarea CCR.

Este Călin Georgescu într-o situație similară? Pozițiile publice ale candidatului pro-rus arată o similitudine izbitoare cu Diana Șoșoacă în privința mișcărilor antisemite. Georgescu a susținut într-un interviu din 2020 că ”Mișcarea Legionară a fost cea mai puternică esență și expresie de sănătate și de voință proprie venită din poporul român”. Mișcarea Legionară a fost implicată în numeroase acte de violență și terorism, inclusiv asasinate politice și pogromuri împotriva comunității evreiești din România.

În plus, pe Ion Antonescu, criminal de război condamnat definitiv (sentință menținută și de Curtea Supremă, în 2008) Georgescu l-a numit într-un interviu ”un erou pe care poporul român ar trebui să-l respecte cu profunzime”.

În ce privește ”fundamentele constituționale” menționate de CCR în motivarea deciziei referitoare la Șoșoacă, și Călin Georgescu a promis ieșirea din NATO. El a declarat într-un interviu acordat pe data de 21 iunie 2024 postului TVR3: ”Referitor la NATO, dacă lucrurile continuă în felul ăsta evident că nu ne interesează. Pentru ce să stai într-un club care nu oferă siguranță?”.

Mai mult, apogeul discursului lui Călin Georgescu a fost dispariția partidelor. A spus-o explicit în luna aprilie 2024 la Mănăstirea Neamț: ”Nu vor mai fi partide politice în această țară, niciunul”.

Marian Enache, președintele CCR, a spus clar în urmă cu trei zile că ”propuneri ale candidaților care să impună reconsiderarea regimului politic fundamentat pe pluripartidism sunt în coliziune cu principiul respectării Constituției”, potrivit unui interviu acordat platformei Juridice.ro.

Așadar, Călin Georgescu a furnizat singur Curții Constituționale motive pentru o decizie similară cu cea din cazul Dianei Șoșoacă. Înseamnă că CCR îi va invalida automat candidatura? Nimeni nu poate garanta acest lucru, mai ales că CCR a demonstrat în ultimii ani o anumită inconstanță în decizii.

În plus, CCR e în fața unei duble presiuni – internă și externă, presiune inexistentă în cazul Dianei Șoșoacă. Intern, zeci de mii de oameni au protestat în mod repetat împotriva CCR, iar Călin Georgescu i-a amenințat public pe judecători: ”Revizuirea deciziei abuzive e singurul acord de recunoaștere a faptelor. E singurul lucru care le poate reduce sentința la stadiul mai blând”, a spus el în 10 februarie. Nu e deloc exclus ca invalidarea candidaturii să ducă la proteste și mai violente.

Presiunea externă a venit din partea partenerului strategic, SUA. A început printr-o postare pe X a lui Donald Trump jr, urmat de postări ale lui Elon Musk, emisarului special Richard Grenell și două critici publice din partea vicepreședintelui JD Vance. Apogeul a fost atins joi de miliardarul Elon Musk, care l-a caracterizat drept ”tiran” pe președintele CCR, Marian Enache.

Cum administrația Trump face pași rapizi pentru normalizarea relațiilor cu Rusia, abandonarea Ucrainei și dezbinarea UE, susținerea pentru un candidat extremist precum Călin Georgescu nu mai este o surpriză. Noua administrație de la Casa Albă nu mai este percepută ca un aliat al Europei, ci ca un adversar.

În cazul în care CCR va valida candidatura lui Călin Georgescu, partidele pro-europene sunt în fața unei mari dileme: să continue cu candidatura lui Crin Antonescu, un candidat slab cotat în sondaje, sau să încerce un pressing de ultim moment la Ilie Bolojan, președintele interimar care are cea mai mare cotă de încredere printre politicienii pro-europeni.

Sondajele din ultima lună consultate de G4Media arată că nici unul dintre actualii candidați pro-europeni (Crin Antonescu, Nicușor Dan, Elena Lasconi) nu are mari șanse în fața lui Călin Georgescu. Diferența dintre candidatul susținut de Rusia și de administrația Trump și urmăritorii săi e de peste 20 de puncte procentuale în turul 1, aproape imposibil de surmontat în turul 2.

Problema e dublată de lipsa de susținere a lui Crin Antonescu în rândul aparatelor de partid din PSD și PNL. Am vorbit cu mai mulți lideri locali, primari de orașe mari și medii din ambele partide, și reacția a fost aceeași: aproape nimeni nu crede în șansele lui Crin Antonescu, candidatul care nu stârnește nici o emoție în rândul votanților și nu e văzut ca un potențial lider. Pe scurt, un nou caz Ciucă.

Nicușor Dan nu e văzut nici el ca o soluție pentru coaliție. Votanții PSD nu îl iau în calcul pentru că e considerat USR-ist, liberalii au și ei rețineri serioase din cauza lipsei profilului de lider. Turneul electoral din Moldova s-a întors împotriva lui: a lipsit din București când orașul era blocat de zăpadă, a răspuns moale la provocările unor cetățeni, a avut moment de blocaj în timpul unei conferințe de presă.

Elena Lasconi și-a epuizat resursa de zbor, după cum arată sondajele. Din varii motive nu mai strânge nici măcar tot electoratul USR.

În aceste condiții, mai mulți lideri din partidele pro-europene îl consideră pe Ilie Bolojan drept singura soluție viabilă. ”Unii primari de comune și votanți PSD îl percep ca pe un posibil lider cu mână forte, hotărât, care nu face parte din Sistem”, mi-a spus un lider local din PSD. Declarația lui a fost întărită de primari din PSD și din PNL cu care am discutat despre șansele candidaților la prezidențiale. ”Nu pot să mobilizez oamenii pentru Crin Antonescu, degeaba mă chinui. Mi-au spus că singurul pe care îl simt lider e Bolojan”, a spus și un lider local PNL.

În ciuda cererilor venite din diferite părți ale spectrului politic, Bolojan s-a arătat inflexibil. El a invocat câteva motive pentru refuzul de a intra în cursă, potrivit informațiilor G4Media. În primul rând, a spus că nu își încalcă angajamentul față de coaliție și Crin Antonescu. Apoi, a spus că nu își dorește funcția de președinte. Nu în ultimul rând a invocat pericolul ruperii coaliției guvernamentale, dat fiind că PSD și UDMR au convenit să susțină un candidat care nu e lider de partid.

Președintele interimar nu a dat nici un semnal că și-ar putea schimba poziția față de o eventuală candidatură. Cei care speră să îl convingă să se răzgândească nu mai au mult timp. Termenul limită pentru depunerea candidaturilor e 15 martie. Până atunci e nevoie de strângerea a minimum 200.000 de semnături. Numărătoarea inversă e aproape de final.



Se apropie alegerile prezidențiale, iar FCSB are semnăturile necesare, dar și profilul unui candidat respectabil și cu anvergură internațională

Dacă ar fi o persoană, FCSB ar putea fi un candidat redutabil în alegerile prezidențiale din România. 
Câteva argumente care să susțină această teorie:

1. A strâns semnăturile necesare oricărui candidat

Cel puțin 200.000, ba chiar, cu meciul de joi, cu PAOK, se îndreaptă spre borna de 300.000 de spectatori la meciurile de pe teren propriu, doar în cupele europene în acest sezon. 
Mai precis: 270.648 de oameni prezenți la cele 9 jocuri de acasă.

2. Are reprezentativitate europeană

Aici sunt multe argumente pro FCSB:
Va juca între cele mai bune 16 echipe din Europa League, acolo unde au părăsit deja competiția nume ca: FC Porto, Galatasaray, Anderlecht, PAOK Salonic, Beșiktaș.
Nume uriașe de pe continent nu vor fi în urne, azi la tragerea la sorți a cupelor europene, unde FCSB va fi. 
În afara echipelor de mai sus, lista cuprinde: City, AC Milan, Juventus, Celtic, Napoli, Sevilla, Marseille.
A atins în acest sezon o contribuție, pentru coeficientul României, de aproape 80%, ceea ce reprezintă un record.
La startul tabloului principal din Europa League au fost 10 campioane. 
Astăzi mai sunt în joc doar două, între care și FCSB!
Dintre meciurile disputate în acest sezon, mai mult de jumătate sunt victorii: 10 succese în 18 partide!
Va disputa 20 de meciuri europene în 2024-2025, record absolut și pentru România, dar și pentru Europa!

3. Are reprezentativitate internă

Conform ultimului sondaj de opinie, realizat în urmă cu un an de INSCOP, FCSB era, de departe, pe primul loc în preferințele românilor. 
Cu un procent de peste 33%. 
Următoarele 4 clasate, Dinamo, Rapid, Craiova și CFR, au adunat împreună jumătate din procentul FCSB-ului!

Chiar și raportat la toate meciurile din Europa League, tur-retur din play-off, FCSB e pe podium în privința numărului de spectatori atrași la stadion. 
Doar AS Roma și Ajax au fost peste, cu numai 4.000-5.000 de fani în plus.

4. Muncește cel mai mult

E clubul care e de dat exemplu pentru ceea ce ar trebui să fie fotbalul românesc în raport cu cei mai mari de afară. 
În acest sezon va disputa cel puțin 64 de meciuri oficiale, în perioada 4 iulie 2024-25 mai 2025! 
O medie de 1,5 meciuri pe săptămână. 
Fără nici o întrerupere.
Enorm chiar și pentru granzii Europei! 
Comparativ, Dinamo va avea cu 20 de meciuri mai puțin, iar U Cluj cu 23 de jocuri sub FCSB!

5. Reinvestește tot ce câștigă

Clubul n-a fost devalizat, statul n-a fost păcălit prin neplata impozitelor și taxelor, FCSB n-a apelat la insolvență pentru a șterge datorii. 
E principala sursă de venit pentru ceea ce înseamnă un obiectiv public cum e Arena Națională, unde doar în acest sezon a făcut plăți către Primărie de sute de mii de euro.

În plus, din banii câștigați de la UEFA a cumpărat mereu jucători din țară, plătind sume mari altor cluburi. 
Exemple doar din acest sezon: CFR Cluj, Sepsi Sf. Gheorghe, Farul Constanța, U Cluj, Slobozia, Oțelul Galați Petrolul Ploiești, Poli Iași.

Cu banii din biletele la meciul din optimi, FCSB va trece de 6 milioane de euro, venituri exclusiv din partea oamenilor care au plătit pentru a intra la jocuri. 
Totalul sumelor cheltuite de FCSB pe achiziții e de 6 milioane de euro.

În puține, foarte puține domenii din această țară, se întâmplă ca cineva care conduce ceva pe bani publici, să întoarcă în folosul comunității toată suma de care dispune. 
FCSB a făcut-o! 
Și n-a rulat bani publici, ci privați.

Concluzia

FCSB nu va candida la președinție, deși ar avea șanse importante să câștige. 
FCSB, în schimb, ne-a dat în actualul sezon ceva ce ne lipsește în aceste zile în care noi nu avem loc la masa unor negocieri cruciale pentru viitorul Europei: să ne simțim importanți, nu ignorați.

Să contăm, nu să fim invizibili.
 
Să fim, cum bine a zis cineva, la masa negocierilor, nu în meniul de la masa negociatorilor.

FCSB a negociat perfect ce avea de negociat în Europa League și nu a fost mâncată. 
De un asemenea președinte ar avea nevoie și România!



„Este remarcabil faptul că președintele Putin și președintele Trump au vorbit în sfârșit la telefon. 
Acesta este un adevărat progres, deoarece liderii a două mari puteri au inițiat un dialog. 
Bineînțeles, problemele pe care le-au discutat se referă la ordinea globală. 
Nu se cuvine ca liderii a două mari puteri să vorbească despre chestiuni minore fără a defini mai întâi noi parametri pentru ordinea mondială”, susține Alexandr Dughin, în publicația ultraconservatoare Arktos.

Potrivit lui Alexandr Dughin, Tump și aliații săi au modificat radical „cursul colectiv al Occidentului cu 180 de grade”.

„Mai mult, Occidentul colectiv ca entitate pur și simplu nu mai există
În schimb, există acum Statele Unite - Marea Americă - care a devenit mare în scurta perioadă a mandatului lui Trump și, pentru moment, există încă Europa liberală, globalistă. 
Dar aceasta este o regretabilă neînțelegere. 
Europa trebuie să fie adusă în conformitate cu modelul multipolar mai larg cu care sunt de acord atât Trump, cât și Putin. 
Ca și Xi Jinping, marele conducător al Chinei Mari, și Modi, marele conducător al Indiei Mari. 
Prin urmare, Europa trebuie fie să devină mare, fie va înceta să existe cu totul, iar noi vom uita de ea”, susține Alexandr Dughin.

Ideologul lui Putin explică și care sunt dorințele Rusiei în negocierile care ar putea redefini sferele de influență și, inclusiv împărțirea Europei.

Dughin: Ucraina este a noastră. Punct!

„În consecință, cred că viitorul previzibil al lumii moderne este o alianță între Rusia lui Putin și America lui Trump. 
Cu toate acestea, înainte ca acest lucru să se întâmple, trebuie rezolvată cea mai critică problemă litigioasă - problema Ucrainei.
Ucraina trebuie să ne aparțină nouă și nimănui altcuiva. 
Nu Europei, nu Americii. (...) 
Și chiar dacă Europa de Vest devine americană, probabil că nici noi nu vom avea prea multe obiecții. 
După cum a spus odată Putin, elitele europene sunt doar niște cățeluși care dau din coadă în fața stăpânului lor american. 
Ei bine, lăsați-le să dea din coadă - în cele din urmă nu ne privește.
Dar Ucraina, Belarus, Țările Baltice și o parte din Europa de Est ne aparțin definitiv în noua hartă a redistribuirii globale. 
Nu există nicio îndoială în această privință”, susține Dughin.

În ceea ce privește Orientul Mijlociu, susține Dughin, Rusia se îndreaptă spre crearea unei uniuni statale cu Iranul.

„În această privință, ne aflăm într-adevăr în contradicție cu Statele Unite. 
Și ce dacă? 
Nu este mare lucru. 
Da, statul de uniune Rusia-Iran se va opune alianței SUA-Israel. 
Dar, în cele din urmă, vom găsi în mod inevitabil formule comune pentru un armistițiu și zone de influență reciprocă în această confruntare.

Ucraina, însă, nu ar trebui să joace niciun rol în această ecuație.
Ucraina este a noastră - o parte a Rusiei, punct. 
Belarus este aliatul nostru, punct. 
Iranul este statul nostru unitar, punct. 
De aici, vom construi un echilibru mai nuanțat al relațiilor. 
Iar dacă Europa încetează să mai existe ca subiect, atunci este doar vina lor - au adus-o asupra lor. 
Repet: fie Europa va fi mare, fie va înceta pur și simplu să existe cu totul”, a concluzionat ideologul lui Putin.




Preşedinţia României, parte a trocului Trump-Putin




Trump: prezența lui Zelensky la discuții „nu este foarte importantă”: „Este la discuții de trei ani și nu a făcut nimic”





vremuri - 20 februarie

"În 2022, când a avut loc ofensiva asupra Ucrainei, în pachetul pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna că statele venite din comunism care intraseră în NATO să nu mai beneficieze de garanțiile de securitate. Informația este publică."

Nu am afirmat că, în aceste zile, la negocierile dintre SUA și Rusia, ar fi existat pe masă această cerere. Sub nicio formă! Dar în 2022 a fost această cerință din pachetul de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate. Și pentru Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria exista această solicitare”, a zis Cristian Diaconescu la Realitatea Plus, în emisiunea Ancăi Alexandrescu.

„Aceasta solicitare - din 2022 - nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani, nici de europeni. Nici atunci, nici acum. Acest fapt este o știre bună”, a subliniat Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale.




Europarlamentar finlandez: SUA ne-au dat trei săptămâni să ajungem la un acord asupra capitulării Ucrainei, altfel se retrag din Europa.


Avertismentul lui Trump: „Al Treilea RĂZBOI Mondial nu este departe. Încerc să restabilesc pacea în lume”


Casa Albă a postat o fotografie, generată cu AI, care îl înfățișează pe Donald Trump ca rege, în contextul deciziei acestuia de a anula taxa de trafic din Manhattan.


Analysis: Xi seeks to join Trump and Putin for Yalta 2.0





Adrian Zuckerman îl contrazice pe J.D. Vance: Avem toți valori comune. Nu cred că înțelege de ce alegerile au fost anulate

"Ce s-a întâmplat, în opinia mea, România a fost atacată, a fost cel mai mare atac cibernetic hibrid, pornit de Rusia, pornit împotriva unui stat european.
Nu a fost o determinare că a câștigat unul sau altul sau cine a câștigat, a fost o decizie că alegerile trebuie să fie egale pentru toată lumea, nu preferențiale pentru un candidat sau altul, iar ce s-a întâmplat aici a fost un răspuns la atacul din Rusia.
Acest lucru e știut de serviciile americane, române, franceze, alte țări europene și non-europene și asta ar trebui discutat."


Adrian Năstase s-a enervat după ce J. D. Vance a atacat iar România: Noi nu intrăm cu forța în Capitoliu. Să nu luăm lecții de la ei

"Eu cred că e foarte simplu. 
Că liderii români ar trebui să le spună liderilor americani că nu avem întotdeauna aceleași valori și principii. 
Uneori legat de alegeri poate greșim cu CCR, dar noi nu încercăm să intrăm în Capitoliul din București să aruncăm țara în aer și că noi nu grațiem în grup polițiști sau indivizi care intră și omoară oameni pașnici. 
Le putem spune că variantele noastre de democrație sunt vechi și consolidate și că și ei în America au variante de 200 de ani, dar nu cred că trebuie să luăm lecții de la ei"



„Nu sunt un fan al lui Klaus Iohannis. 
Eu n-am fost niciodată. 
Dimpotrivă, am fost între cei mai atacați oameni politici de către Klaus Iohannis, iar partidul pe care îl reprezint a fost cel mai atacat. 
Nu sunt un beneficiar al banilor lui Soroș.
Niciodată nici partidul pe care îl reprezint și știi foarte bine lucrul acesta. 
Acei bani de 20 de ani s-au dus împotriva Partidului Social-Democrat și împotriva mea personală. (...) Klaus Iohannis, din punctul meu de vedere, ca om politic și ca om de stat, nu ar fi trebuit să-și dea demisia”

„E greu să ai un partener de dialog acum când tu, în România, ai un președinte interimar. 
Mulți lideri, sunt ferm convins, că nu știu că în România e un președinte interimar. 
Cei decidenți știu acest lucru. 
Și atunci e greu să te bagi în contextul când se negociază pacea din Ucraina, când se reașază influențele geostrategice și geopolitice din lume. 
Suntem ca între șine, ne-a găsit trenul între șine. 
Deși suntem aproape de război. 
Europa este între șine. 
Și vedem încercări. 
Dar vom vedea modificări, sunt ferm convins, în perioada următoare, de abordare”



„Trebuie să fim atenți, este un discurs fals care s-a integrat acolo, acela al apărării libertății de exprimare. 

L-am auzit pe vicepreședintele Vance (vicepreședintele SUA, JD Vance), cu care am avut un schimb de opinii la Paris, (schimb de opinii) care a fost foarte interesant, într-adevăr, cordial. 

El a spus că a fost șocat de această decizie, dar pe mine nu m-a șocat decizia, nu comentez decizia unei curți supreme (CCR, n.r.)”, a adăugat Emmanuel Macron.

„Pe mine ce mă șochează e că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în Romania”, a punctat liderul francez.

Ce a mai spus Macron despre alegerile prezidențiale din România:

„Trebuie să fim atenți dacă libertatea de exprimare înseamnă să putem spune tot și nu contează ce, că putem influența pe rețelele sociale, că putem ține discursuri antisemite și rasiste, că putem manipula informația în masă. 

Asta nu se numește libertate de exprimare.

Dacă vrem să fim o democrație solidă, de la punctul zero, trebuie să știm să facem față la propagandă plătită care ne manipulează alegerile, dar trebuie de asemenea să fim transparenți în ce privește algoritmul, asta e cheia”.



La începutul anului 2013, Miss Universe 2012, americanca Olivia Culpo, în vârstă de 20 de ani, a călătorit la Moscova pentru a filma un videoclip muzical alături de un star pop rus, Emin Agalarov, fiul unui mogul imobiliar cu legături strânse cu președintele Vladimir Putin.

Cum se spune, una a dus la alta și, pe 18 iunie 2013, Donald Trump, pe atunci proprietar al concursului Miss Universe, a anunțat că va duce cele 86 dintre cele mai frumoase femei din lume la Moscova pentru a participa la evenimentul care urma să aibă loc la Crocus City Hall, un loc de concert cu 7.500 de locuri, deținut de tatăl lui Emin.

„Credeți că Putin va veni la concursul Miss Universe?” a întrebat Trump într-un tweet. „Dacă da, va deveni el noul meu cel mai bun prieten?”

În urma declarațiilor extraordinare ale președintelui american de ieri, ca răspuns la plângerile președintelui Ucrainei, Zelenski, care s-a simțit exclus de la negocierile de pace dintre SUA și Rusia, întrebările despre adevărata natură a „prieteniei” lui Trump cu omul de la Kremlin sunt tot mai numeroase, scrie Daily Mail.

„Astăzi am auzit: Oh, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani… Nu trebuia niciodată să începeți acest conflict. Puteți fi ajuns la un acord’, a spus Trump, ca și cum nu ar fi știut de invazia Rusiei, care a trimis un convoi de peste 60 de kilometri de vehicule militare, incluzând 1.000 de tancuri, peste granița Ucrainei în februarie 2022. Trump a adăugat că Zelenski a fost „un negociator mediocru” și ar fi putut să obțină un acord încă din urmă cu câțiva ani „fără să piardă prea mult teritoriu”.

De-a lungul anilor, magnatul imobiliar din New York nu a ascuns niciodată faptul că îi admiră pe liderii autoritari, precum Xi Jinping al Chinei și Viktor Orban al Ungariei. Iar în ziua imediat următoare invaziei Rusiei în Ucraina, Trump a numit mișcarea militară „genială” și pe arhitectul acesteia „călit în domeniu”.

Au existat chiar speculații că Putin ar deține informații compromițătoare despre președintele american, cel mai notabil după un dosar bombă produs de un fost ofițer MI6 în 2016, care susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”.

Trump a respins de mult timp aceste acuzații drept „știri false”, dar norul speculațiilor a continuat să crească în ultimele luni, odată cu numirea controversată a lui Tulsi Gabbard, „fana” lui Putin, în funcția de Director al Serviciilor de Informații Naționale, și cu vizita lui Tucker Carlson, jurnalistul conservator care a realizat un interviu binevoitor cu președintele rus la Moscova anul trecut, la Casa Albă.


Legăturile președintelui american cu establishmentul rus datează de mai multe decenii

Dar adevărul este că legăturile președintelui american cu establishmentul rus datează de mai multe decenii, iar eforturile sale de a încheia războiul pe condiții favorabile lui Putin pun deciziile sale într-o lumină cu totul nouă. La mijlocul anilor ’90, imperiul imobiliar al lui Trump se afla la un pas de faliment.

Trei dintre cazinourile sale și un hotel fuseseră deja declarate falite, iar Trump era considerat atât de toxic din punct de vedere comercial, încât nicio bancă americană nu mai voia să colaboreze cu el.

„Nu putea să împrumute bani de la nimeni din Statele Unite,” a spus arhitectul său de lungă durată, Alan Lapidus, în 2018. „Toate afacerea venea din Rusia. Legăturile sale cu Rusia erau mai profunde decât a recunoscut vreodată.”

Se spune că banii ar fi fost împrumutați de indivizi bogați din Rusia și fostele republici sovietice, unii dintre ei oligarhi apropiați lui Putin.

Iar legăturile lui Trump cu acești oameni de afaceri au continuat în anii care au urmat. Unul dintre cei mai semnificativi parteneri ai săi în anii 2000 a fost Bayrock Group din New York, fondat de dezvoltatorul imobiliar kazah Tevfik Arif, care a lucrat timp de 17 ani în Ministerul Comerțului și Comerțului din Moscova în perioada sovietică. Unul dintre consilierii seniori ai lui Arif era Felix Sater, fiul unui mafiot rus, care a fost condamnat pentru coordonarea unei fraude pe piața de acțiuni în valoare de 40 de milioane de dolari.

În 2008, fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a recunoscut fără ezitare dependența afacerii familiei sale de banii proveniți din Rusia.

„Rușii constituie un segment disproporționat de mare din majoritatea activelor noastre,” a mărturisit el. „Vedem mulți bani care vin din Rusia.”

Dar nu doar Trump accepta finanțare din Rusia. De asemenea, Trump își dorea de mult să construiască un proiect în Moscova. În manualul său de sfaturi de afaceri The Art of the Deal, publicat în 1987, Trump scria că a discutat cu ambasadorul sovietic la Washington de atunci, Iuri Dubinin, despre posibilitatea de a „construi un mare hotel de lux, chiar vis-a-vis de Kremlin, în parteneriat cu guvernul sovietic”.

Trump Tower la Moscova

În ciuda faptului că acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, interesul magnatului pentru un Trump Tower la Moscova a fost reîncălzit după prăbușirea Uniunii Sovietice.

A fost Sater cel care a identificat un loc pentru un zgârie-nori Trump, iar, deși planurile pentru proiect au fost afectate de întârzieri, Trump a fost destul de optimist încât, după ce a organizat în 2013 concursul Miss Univers în Rusia, să scrie pe Twitter: „TRUMP TOWER-MOSCOVA este următorul.”

Până în 2015, un arhitect din New York a finalizat planurile pentru ceea ce ar fi fost cel mai înalt zgârie-nori din Europa, un obelisc de sticlă de 100 de etaje, cu sigla Trump pe mai multe laturi. Într-un e-mail trimis avocatului lui Trump mai târziu în acel an, Sater se lăuda: „Prietenul nostru poate deveni președintele SUA și putem să-l ajutăm să o facă. Voi face ca toată echipa lui Putin să fie de acord cu acest lucru. Mă voi ocupa eu de acest proces.”

Abia în iunie 2016, când alegerile prezidențiale se apropiau, Trump a părut să abandoneze acest proiect o dată pentru totdeauna.

Însă, în câteva luni, el se afla în fața descoperirilor devastatoare ale unui dosar realizat de fostul ofițer MI6, Christopher Steele.

După ce a lucrat timp de 20 de ani la chestiuni legate de Rusia pentru serviciile de informații britanice, Steele era atât de îngrijorat că Trump ar putea fi șantajat de Rusia, încât în iulie 2016 a transmis concluziile sale FBI-ului – iar șase luni mai târziu, rezultatele șocante au fost publicate de site-ul de știri Buzzfeed.

În timp ce dosarul lui Steele susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”, că Rusia căuta „să cultiveze oameni din cercul lui Trump” și că mulți dintre oficialii și asociații săi de campanie aveau numeroase contacte secrete cu oficiali și agenți ruși, acesta conținea și o sugestie mult mai murdară.

Pentru a-și păstra „activul” sub control, susținea Steele, serviciile de securitate rusești ar fi filmat un moment compromițător cu Trump într-o cameră a hotelului Ritz-Carlton din Moscova, în 2013, anul în care a avut loc concursul Miss Univers în Rusia.

Dar conform unei cărți a jurnalistului american de la Harvard, Craig Unger, intitulate American Kompromat: How The KGB Cultivated Donald Trump, publicată în 2021, „curtarea” lui Trump de către ruși a început cu aproape 50 de ani înainte.

Unul dintre sursele lui Unger a fost fostul maior KGB, Iuri Șveț, care a fost detașat la Washington DC în anii ’80, drept corespondent al agenției de știri ruse TASS.

Potrivit lui Șveț, Trump a fost identificat ca un contact promițător încă din 1977, când tânărul om de afaceri s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh.

Trump, în stilul său caracteristic, a fost ușor de influențat.



SUA refuză să susţină la ONU o moţiune care sprijină integritatea teritorială a Ucrainei şi condamnă Rusia pentru invazie (Reuters)


Ciolacu: Traversăm una din cele mai dificile perioade din ultimele decenii. „E crucial să știm cine ne sunt prietenii”

Premierul a amintit, în discurs, că la 20 februarie 1880, Germania, Franţa şi Marea Britanie au recunoscut oficial independenţa ţării noastre. 
„Statalitatea României s-a construit cu sprijinul acestor trei mari puteri. 
Aparţinem aceluiaşi spaţiu de cultură şi de civilizaţie. 
Istoria, geografia, cultura şi valorile împărtăşite sunt tot atâtea argumente care ne obligă să mergem înainte împreună. 
Aniversarea de astăzi ne găseşte într-o perioadă delicată în plan internaţional, însă şi într-un moment de excelenţă al relaţiilor româno-germane. 
Dialogul politic consolidat la nivel înalt, faptul că avem un plan de acţiune comun în curs de finalizare şi cooperarea economică strânsă demonstrează profunzimea relaţiei bilaterale dintre ţările noastre, întărind vechiul proverb german - 'faptele vorbesc mai elocvent decât cuvintele'.



„Președintele trebuia să vină cu suplimentul de explicații.
Necomunicând, într-un lucru atât de important cum a fost anularea alegerilor, vedem ce s-a creat în societate. 
Eu cred că aici este marea problemă, nu documentele care au stat la bază, nu cât de elocvente sunt, pentru că sunt lucruri pe care un serviciu secret poate să le spună, lucruri pe care nu poate să le spună.
Necomunicând, nemaiavând credibilitatea de a comunica acele lucruri, am ajuns în această situație”. 
Premierul a evitat să spună cât de convingătoare au fost dovezile serviciilor secrete române care au făcut obiectul desecretizării din ședința CSAT la care a participat și Ciolacu, în calitate de șef al Executivului. 
„Acele dovezi au anulat (alegerile). 
E evident că eu eram barat pe Tik Tok, Călin Georgescu nu era.
Nicolae Ciucă era barat, Călin Georgescu nu era. 
Lasconi era barată, el nu era. 
E o evidență. 
Normal că acel lucru a influențat. 
Dacă un stat a plătit, deja e cu totul altceva. 
Ar fi trebuit explicate lucrurile”, a spus Ciolacu.





Consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, mesaj pentru Ucraina: „Reduceţi tonul şi semnaţi acel acord”

vremuri - 19 februarie

 


Trump dă vina pe Ucraina pentru războiul cu Rusia și îl critică dur pe Zelenski pentru că nu a încheiat o ințelegere cu Moscova: „Nu ar fi trebuit să începeți niciodată războiul”
„Astăzi am auzit. 
Oh, ei bine, nu am fost invitaţi”, a spus Trump când a fost întrebat despre criticile din partea Ucrainei, părând să îşi îndrepte tirul către Zelenski. 
„Ei bine, aţi fost acolo timp de trei ani. 
Ar fi trebuit să-i puneţi capăt – trei ani! 
Nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. 
Nu ar fi trebuit să începeţi niciodată (războiul -n.r). 
Ar fi trebuit să încheiaţi o înţelegere”, a declarat Donald Trump.

Comentariul – care ignoră faptul că Rusia a fost cea care a invadat Ucraina fără a fi provocată, în urmă cu trei ani – este cel mai dur reproş al lui Trump la adresa părţii ucrainene.


În timpul conferinței sale de la Mar-a-Lago, Trump i-a reproșat de asemenea Ucrainei că a deturnat o parte din ajutorul american de la începutul conflictului. 
'Președintele Zelenski mi-a spus săptămâna trecută că el nu știe unde sunt jumătate din banii care li s-au dat', a susținut președintele american, înainte de a critica absența alegerilor în Ucraina după declanșarea invaziei ruse.
'Avem o situație în care nu am avut alegeri în Ucraina, unde noi avem doar o lege marțială și unde liderul Ucrainei - îmi pare rău să o spun - însă el are 4% opinii favorabile', a răspuns Trump întrebat dacă Washingtonul va susține impunerea organizării de alegeri în Ucraina, cum pare să dorească Rusia.


„Timp de trei ani au avut un loc și mult timp înainte de asta. 


Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde de dolari mai mult decât Europa, iar banii Europei sunt garantați, în timp ce Statele Unite nu vor primi nimic înapoi. 
De ce somnorosul Joe Biden nu a cerut egalizarea, în sensul că acest război este mult mai important pentru Europa decât este pentru noi — avem un Ocean mare și frumos care ne separă. 
În plus, Zelenski recunoaște că jumătate din banii pe care i-am trimis "lipsesc". 
El refuză să țină alegerile, este foarte scăzut în sondajele ucrainene și singurul lucru la care a fost bun a fost să-l joace pe Biden "pe degete". 
Un Dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară. 
Între timp, negociem cu succes încheierea războiului cu Rusia, lucru pe care toți îl recunost că doar "TRUMP" poate să o facă împreună cu administrația Trump. 
Biden nu a încercat niciodată, Europa nu a reușit să aducă pacea, iar Zelenski probabil vrea să mențină situația în care obține foarte mulți bani fără niciun efort. 
Iubesc Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă foarte proastă, țara sa este spulberată și milioane de oameni au murit inutil – și așa continuă.....”

„Toate semnalele în momentul ăsta arată că se construiește, se forjează o alianță mare între Moscova și Washington. 
UE e în mijloc, e obiect al acestei alianțe. 
Cei doi actori geopolitici majori pleacă de la premisa că UE n-are o politică externă coerentă, o politică de securitate și de apărare și e un lucru foarte adevărat. 
UE trebuia să se trezească de mult timp. 
Că are cum să-și construiască această politică acum, poate are, dar trebuie să se miște foarte repede. 
Ce ați văzut la Paris nu e un semn încurajator. 
Atunci, Rusia poate să spună „vrem și fostul spațiu ex-sovietic, să avem influență și acolo; sigur, nu influență totală, nu ne transformăm în țări socialiste, nici vorbă de așa ceva, dar vrem un pachet de acțiuni: Polonia – 50%, România – poate 65%”. 
Asta înseamnă ca în România, Cehia, Bulgaria, Ungaria să ai partide care să promoveze interesele Moscovei, să ai mulți politicieni apropiați de Moscova, să ai business rusesc”, a mai afirmat istoricul Armand Goșu, pentru B1 TV.


Ialta 1945



Într-un discurs de mare amploare la Munchen, Germania, săptămâna trecută, Vance a acuzat aliații europeni de cenzurarea libertății de exprimare, aproape în același timp în care administrația Trump interzicea AP să participe la Q&A-uri și sesiuni foto cu Trump.

Când comentatorul progresist Mehdi Hasan a subliniat acest lucru luni, Vance a răspuns pe X, numindu-l pe Hasan un „prost” și spunând: „Cred că există o diferență între a nu oferi unui reporter un loc în sala de presă a Casei Albe și a închide oamenii pentru opinii contradictorii. Ultimul este o amenințare la adresa libertății de exprimare, primul nu este. Sper că ajută!”

Hasan i-a răspuns că Musk „tocmai a cerut o 'lungă pedeapsă cu închisoare' pentru jurnaliștii de la CBS, pentru niște modificări de care nu i-a plăcut. Nu ai primit memo-ul?” Vance nu a mai răspuns.




Întrebat dacă România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite, șeful cancelariei prezidențiale a declarat: 
„Vreau să dau un răspuns clar – categoric nu, sigur, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt dar nu se va pune această situație. 
Ceea ce va conta pentru că suntem într-o regiune relevantă, va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri, unii dintre ei fiind dincolo cu un ocean înre noi, în ce privește interesul din acest moment privind cooperarea și sprijinirea României pentru ca în condițiile în care acest lucru nu se întâmplă situația ulterioară să fie mult mai complicată, inclusiv pentru Washington, din punctul de vedere al unei expansiuni a Rusiei. 
Deci, din acest punct de vdere, nu se pune problema unei alegeri de acest tip, dar se pune problema controlării dialogului, a înțelegerii anticipate care ar putea fi urmările. 
Sigur, se așteaptă de la România nu doar să se vorbească ci să se cunoască și niște stări de fapt. 
Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.