de ziua ta, ziua ta, ziua ta!

Zece întîmplări ciudate şi-o minune te-au adus în casă ... zece

al nostru Valentin!!!

sursă poză

ENTJ-a (!!!???)

Tipul tău de personalitate este:

“Conducător”

(ENTJ-a)

“Timpul tău este limitat, așa că nu îl irosi trăind viața altcuiva. Nu fi prizonierul dogmei – al conviețuirii cu rezultatul a ceea ce gândesc alte persoane. Nu lăsa zgomotul opiniilor altora să îți amuțească vocea interioară. Și cel mai important, găsește-ți curajul de a-ți urma inima și intuiția. Ele știu deja ceea ce vrei tu să devii cu adevărat. Orice altceva trece pe un plan secundar.” Steve Jobs

ENTJ-ii sunt lideri înnăscuți. Persoanele care au acest tip de personalitate au fost dăruiți cu carismă și încredere, și proiectează autoritate într-un mod care atrage mulțimile laolaltă pentru îndeplinirea unui scop comun. Dar, spre deosebire de omologii lor centrați pe Principii (F), ENTJ-ii sunt caracterizați deseori de un nivel neiertător de raționalitate, folosindu-și determinarea, convingerea și mințile ascuțite pentru a atinge tot ceea ce și-au propus. Probabil este bine că aceștia formează doar trei procente din populație, pentru a nu copleși tipurile de personalitate mai timide și sensibile care formează restul populației lumii – dar trebuie să le mulțumim ENTJ-iilor pentru multe dintre afacerile și instituțiile pe care le considerăm ceva normal zilnic.

aseară a nins

şi azi-noapte a nins.

totul e alb şi curat.

Trahanache: (în picioare) Orele sunt înaintate! Poftiţi, poftiţi, stimabililor: avem cestiuni arzătoare la ordinea zilii... (şade)

(Toată lumea s-a aşezat la locul său.)
Caţavencu: (cu modestie) D-le preşedinte, vă rog, cerusem şi eu cuvântul...
Trahanache: Da, (binevoitor) da, stimabile. Aveţi cuvântul. Poftiţi la tribună!...
(Mişcare în grupul lui Caţavencu.)
Caţavencu: (ia poză, trece cu importanţă printre mulţime şi suie la tribună; îşi pune pălăria la o parte, gustă din paharul cu apă, scoate un vraf de hârtii şi gazete şi le aşază pe tribună, apoi îşi trage batista şi-şi şterge cu eleganţă avocăţească fruntea. Este emoţionat, tuşeşte şi luptă ostentativ cu emoţia care pare a-l birui. - Tăcere completă. Cu glasul tremurat.) Domnilor!... Onorabili concetăţeni!... Fraţilor!... (plânsul îl îneacă.) Iertaţi-mă, fraţilor, dacă sunt mişcat, dacă emoţiunea mă apucă aşa de tare... suindu-mă la această tribună... pentru a vă spune şi eu... (plânsul îl îneacă mai tare.)... Ca orice român, ca orice fiu al ţării sale... în aceste momente solemne... (de abia se mai stăpâneşte) mă gândesc... la ţărişoara mea... (plânsul l-a biruit de tot) la România... (plânge. Aplauze în grup)... la fericirea ei!... (acelaşi joc de amândouă părţile)... la progresul ei! (asemenea crescendo)... la viitorul ei! (plâns cu hohot. Aplauze zguduitoare.)
Ionescu, Popescu, Toţi: (foarte mişcaţi) Bravo!