Sunt zile în care ar trebui doar să ascultăm

Nu să auzim, să ascultăm. 
Zile în care ar trebui doar să mângâiem. 
Nu să atingem, să mângâiem. 
Zile în care să învățăm. 
Nu să studiem, să învățăm. 

Sunt zile în care ar trebui să vorbim mai puțin despre religii și să simțim mai mult credința. Sunt zile despre bine-cuvântare. 
Nu vorbă multă, bine-cuvântare. 

Sunt zile în care ar trebui să simțim că putem ajunge departe doar cu iubire de aproape. 

Paradoxurile Maiei Morgenstern – „Femeia nu se definește!”

Pe Maia Morgenstern am întâlnit-o la Cluj-Napoca, în culisele Teatrul Național ,,Lucian Blaga”. Ne-a întâmpinat cu căldură și dorința radiantă de a fi descoperită. În momentul în care a început să ne vorbească.. era Maia, personajul principal pe scena propriei vieți, o existență pe care o creionează, în mare măsură, din perspectiva de mamă.

te-or ninge florile de cireş, Pisana!

"haideţi să haidem!"

După ce a devenit anul acesta autorul unei cărţi cu fericirea în titlu (“Fericirea e un ac de siguranta”, Curtea Veche Publishing), Răzvan Exarhu s-a reîntors la prima dragoste – radioul.

Se trezește dis-de-dimineață pentru matinalul de la Rock FM, unde invită oameni care sunt dispuși să râdă și de ei și de lumea înconjurătoare.

La cât te trezești dimineața pentru Morning Glory? Ești matinal din fire sau faci eforturi?

În general, pe la 5.30. Uneori și mai devreme. De cele mai multe ori, mă trezesc înainte să sune cele trei alarme setate pe telefon. Sunt matinal de fel, dar numai dimineața. Nu prea sunt un admirator al somnului, așa că nu sufăr cine știe ce la trezire. Sigur că mai sunt momente când stai pe marginea patului cu capul în mîini și te întrebi: De ce eu?! Dar bei 40 de cafele, iei o aspirină, mai incerci și niște ghimbir cu miere și lămâie și îți revii imediat. Dificil nu mi se pare să te trezești fizic, ci să îți faci mintea să funcționeze la ora aia. Plus să găsești motivația interioară de a reuși nu numai să articulezi ceva, ci să te bucuri și să îi bucuri și pe alții, pentru că am mai apucat împreună o nouă dimineață, dacă se înțelege aluzia fină la joie de vivre și alte zarzavaturi din astea.

Prin „Semne Cusute”, Ioana Corduneanu păstrează și transmite frumusețea și bogăția lumii

Când eram micuță și creșteam la bunici, vara culegeam cireșe, toamna culegeam porumb și iarna culegeam semne. Semne de cusut. Femeile din sat se vizitau și scoteau din cufere ștergare, batiste, cămăși, ii, preșuri pentru a se inspira și a face schimb de semne. Îmi amintesc emoția cu care priveam acea desfășurare de lumină și culoare, cum îmi tresărea inima când vedeam un model care-mi plăcea și cu câtă bucurie îmi imaginam cum aveam să combin modelele pe ștergarul meu.

Dar, în timp ce se alegeau și se culegeau modele, se mai întâmpla ceva. Erai cuprins, pe nesimțite, de o stare de bine. Când se instala în sufletul meu, îmi luam ochii de la ștergare și începeam să mă uit la oameni. Între sufletele lor, între sufletele noastre, se țesea ceva. Atunci nu știam ce. Acum știu: era sentimentul de apartenență – a unuia la celălalt și a tuturor la Tot. Ni se deschidea inima. Ne trezeam la umanitatea din noi și la Unitate.

Trăirile mele de mai sus le-am regăsit descrise și de Ioana Corduneanu, care ne spune că „la această bucurie oamenii trag ca fluturele la lumină”.

Ioana Corduneanu este nominalizată la Gala Revistei CARIERE 2018 „Oameni care ne inspiră. România de mâine”, categoria „Păstrătorii de comori”. Vă puteți vota favoriții pe pagina de internet a galei, www.gala-cariere.ro.

Ioana Corduneanu este arhitectă, specializată în retail-design și a înființat Semne Cusute „din dorința de a păstra și a transmite frumusețea și bogăția lumii.”

Semne Cusute, care oferă peste 2000 de modele tradiționale și a format o comunitate de peste 28.000 de membri, include Asociația Semne Cusute, Blogul Semne Cusute, Comunitatea Semne Cusute în Acțiune și Școala de IE.

Semne Cusute are la activ două expoziții importante: AIDOMA – în 2017 a călătorit în România, iar în 2018 a ajuns la Luxemburg; AIEVEA – urmează să plece la Tokyo în martie 2019.„Semnele cusute sunt un limbaj vizual universal, inspirat de univers, care redă ordinea firească a lumii. Iile și cămășile se pot citi”, crede Ioana, care ne vorbește aici despre acestea și multe alte lucruri minunate.

„Dragă Românie,

La vremea de pripas spiritual prin care trecem își scriu să îți spun... La Multicentenar!

Te-am uitat ades, țară dragă, ca om și ca popor, căci am învățat, sub presiunea ideologiilor în care ne-am petrecut viețile - și tu și noi - că ne ierți și când uităm de Tine.
Ești acolo, în toate ale noastre, dar nu mereu te slujim cu adevărat. 

Vei afla acum, când împlinești 100 de ani din eternitate, că nu prea mai semănăm cu cei care au fost gata să moară pentru Tine atunci, pe când te reconfigurai în hotarele după care te-am numit România Mare. 

Nouă ne e greu și să trăim normal, dar și mai greu să luptăm pentru tine. 

Ne e greu să facem pace între noi, dar să facem război pentru tine ne va fi imposibil. 

Ne-am activat urile într-atât încât batjocorim orice, fără nici o jenă, fără nici o roșire de obraz. 

Dacă mai avem vreunul...