.: decembrie 2016

I'd Say Love Was A Magical Thing

>>>>>> decembrie 26, 2016

I'd say love was a magical thing
I'd say love would keep us from pain
Had I been there, had I been there

I would promise you all of my life
But to lose you would cut like a knife
So I don't dare, no I don't dare

'Cause I've never come close in all of these years
You are the only one to stop my tears
And I'm so scared, I'm so scared

Take me back in time maybe I can forget

>>>>>>

Victor Ponta a declarat la scurt timp după ce a votat: "Am votat pentru români, pentru noi, mocirla, după cum ne numesc stăpânii noștri. Azi avem o șansă să ne luăm țara înapoi de la stăpâni. N-o să fie ușor, n-o să se întâmple doar într-o zi, dar am încredere în români și în România. Este prima dată când am votat cu cine am vrut eu la Târgu Jiu".

Analistul politic Bogdan Chirieac a declarat că declarația premierul îi face pe români să meargă la urne.

"Victor Ponta a spus o sintagmă care scoate poporul la vot. A zis: 'noi, mocirla, am votat împotriva stăpânilor", a zis Bogdan Chirieac la România TV.

în mai puţin de o oră revin.

EXIT-POLL ALEGERILE PARLAMENTAR CAMERA DEPUTAȚILOR
PSD: 45,5%

>>>>>>

pentru că are dreptate

>>>>>> decembrie 10, 2016

Duminică votez. Cu mine

Le stric cheful şi mă duc la vot.

Mâine-poimâine securiştii deghizaţi în politicieni, tehnocraţi şi magistraţi ni-l iau şi pe ăsta, votul, că e liber.
Fac aşa: intru hotărât în cabina de votare şi pun ştampila pe albul buletinului, să se vadă că nu e din greşeală când îl anulează. Apoi o apăs adânc în mijlocul palmei.
Asta înseamnă că votez contra Lor.
Politicos. Civilizat. Simplu. Pentru că Ei nu mă reprezintă.
Unul îi reprezintă pe bruxellezi, altul pe berlinezi, unul e omul de serviciu, altul e omul de alt serviciu, unul e washingtonian, altul ungurean. Unul e pe liste, dar nu ştie pentru cine, altul ştie dar nu spune pe cine reprezintă. Definitiv nu pe mine şi tot mai puţin pe mândra mea, Românica.
Anul ăsta nici măcar nu s-au străduit să mă convingă. Să mă mintă. Trişti, fără idei şi fără feţe. Din ce în ce mai acoperiţi.
Tot ce am pentru Ei este o palmă în mijlocul căreia este tatuat votul meu.
Îl ţin în soare, să se bronzeze. Din palmă îmi va trece în sânge, ochi, creier şi inimă, ca să nu uit cei douăzeci şi şapte de ani degeaba.
Să nu uit că i-am creditat cu dezinteres, până când au crezut că votul meu li se cuvine oricum, că n-am soluţie.
Soluţia mea este să le arăt că exist. Nu mai sunt singur. Ca mine sunt mai mult de jumătate din proprietarii de vot din această ţară, care pot să le strice cheful, intabulându-şi duminică ştampila în palmă.
Simplu, civilizat, politicos. În numele celui mai numeros partid din România. Partidul celor care nu mai au ce aştepta de la Ei. Ai cărui membri îşi spun: "Votez cu mine. Le arăt că exist ca număr în spatele ştampilei puse pe albul buletinului de vot."
Suntem numărul de milioane al celor nereprezentaţi de niciunul dintre partide sau candidaţi. Un număr de care ar trebui să le fie frică.
Şi ne spunem: "Votez cu mine, pentru că viaţa mea este un buletin alb pe care îmi pun ştampila în fiecare zi”.

agronomia şi baba cu chiloţi de tablă

>>>>>> decembrie 07, 2016

sau cu ştuţ, niplu, boiandrug sau cosoroabă. ce mai contează, oricum titlul nu are nicio logică şi nicio importanţă. pentru noi şi lumea noastră.

Ultimul meci al campaniei electorale a fost nu între partidele în competiţie, ci între premierul Cioloş şi Antena 3.
Totul a început cu o declaraţie a şefului guvernului care, răspunzând unei întrebări referitoare la participarea sa la un interviu la acest post, a spus că „nu poţi să-ţi faci meseria corect dacă nu ai curajul să cobori câteodată în mocirlă”.

>>>>>>