Nu am afirmat că, în aceste zile, la negocierile dintre SUA și Rusia, ar fi existat pe masă această cerere. Sub nicio formă! Dar în 2022 a fost această cerință din pachetul de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate. Și pentru Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria exista această solicitare”, a zis Cristian Diaconescu la Realitatea Plus, în emisiunea Ancăi Alexandrescu.
„Aceasta solicitare - din 2022 - nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani, nici de europeni. Nici atunci, nici acum. Acest fapt este o știre bună”, a subliniat Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale.
Motivul pentru care Donald Trump l-a criticat dur pe Volodimir Zelenski, dezvăluit de un apropiat al președintelui american
Donald Trump vrea de la Zelenski 500 de miliarde de dolari, deși Ucraina a primit din SUA doar 175 de miliarde
Şoşoacă vrea să preia guvernarea: Se pregătește un guvern al suveraniștilor și de aceea SOS și AUR suntem aici, în America
(...) Potrivit acesteia, în cadrul vizitei va fi primită de vicepreședintele SUA, JD Vance. (...) 😂😂😂😆😆😆
Donald Trump vrea de la Zelenski 500 de miliarde de dolari, deși Ucraina a primit din SUA doar 175 de miliarde
Şoşoacă vrea să preia guvernarea: Se pregătește un guvern al suveraniștilor și de aceea SOS și AUR suntem aici, în America
"Ce s-a întâmplat, în opinia mea, România a fost atacată, a fost cel mai mare atac cibernetic hibrid, pornit de Rusia, pornit împotriva unui stat european.
Nu a fost o determinare că a câștigat unul sau altul sau cine a câștigat, a fost o decizie că alegerile trebuie să fie egale pentru toată lumea, nu preferențiale pentru un candidat sau altul, iar ce s-a întâmplat aici a fost un răspuns la atacul din Rusia.
Acest lucru e știut de serviciile americane, române, franceze, alte țări europene și non-europene și asta ar trebui discutat."
"Eu cred că e foarte simplu.
Că liderii români ar trebui să le spună liderilor americani că nu avem întotdeauna aceleași valori și principii.
Uneori legat de alegeri poate greșim cu CCR, dar noi nu încercăm să intrăm în Capitoliul din București să aruncăm țara în aer și că noi nu grațiem în grup polițiști sau indivizi care intră și omoară oameni pașnici.
Le putem spune că variantele noastre de democrație sunt vechi și consolidate și că și ei în America au variante de 200 de ani, dar nu cred că trebuie să luăm lecții de la ei"
„Nu sunt un fan al lui Klaus Iohannis.
„Trebuie să fim atenți, este un discurs fals care s-a integrat acolo, acela al apărării libertății de exprimare.
SUA refuză să susţină la ONU o moţiune care sprijină integritatea teritorială a Ucrainei şi condamnă Rusia pentru invazie (Reuters)
Ciolacu: Traversăm una din cele mai dificile perioade din ultimele decenii. „E crucial să știm cine ne sunt prietenii”
„Președintele trebuia să vină cu suplimentul de explicații.
Consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, mesaj pentru Ucraina: „Reduceţi tonul şi semnaţi acel acord”
Eu n-am fost niciodată.
Dimpotrivă, am fost între cei mai atacați oameni politici de către Klaus Iohannis, iar partidul pe care îl reprezint a fost cel mai atacat.
Nu sunt un beneficiar al banilor lui Soroș.
Niciodată nici partidul pe care îl reprezint și știi foarte bine lucrul acesta.
Niciodată nici partidul pe care îl reprezint și știi foarte bine lucrul acesta.
Acei bani de 20 de ani s-au dus împotriva Partidului Social-Democrat și împotriva mea personală. (...) Klaus Iohannis, din punctul meu de vedere, ca om politic și ca om de stat, nu ar fi trebuit să-și dea demisia”
„E greu să ai un partener de dialog acum când tu, în România, ai un președinte interimar.
„E greu să ai un partener de dialog acum când tu, în România, ai un președinte interimar.
Mulți lideri, sunt ferm convins, că nu știu că în România e un președinte interimar.
Cei decidenți știu acest lucru.
Și atunci e greu să te bagi în contextul când se negociază pacea din Ucraina, când se reașază influențele geostrategice și geopolitice din lume.
Suntem ca între șine, ne-a găsit trenul între șine.
Deși suntem aproape de război.
Europa este între șine.
Și vedem încercări.
Dar vom vedea modificări, sunt ferm convins, în perioada următoare, de abordare”
L-am auzit pe vicepreședintele Vance (vicepreședintele SUA, JD Vance), cu care am avut un schimb de opinii la Paris, (schimb de opinii) care a fost foarte interesant, într-adevăr, cordial.
El a spus că a fost șocat de această decizie, dar pe mine nu m-a șocat decizia, nu comentez decizia unei curți supreme (CCR, n.r.)”, a adăugat Emmanuel Macron.
„Pe mine ce mă șochează e că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în Romania”, a punctat liderul francez.
Ce a mai spus Macron despre alegerile prezidențiale din România:
„Pe mine ce mă șochează e că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în Romania”, a punctat liderul francez.
Ce a mai spus Macron despre alegerile prezidențiale din România:
„Trebuie să fim atenți dacă libertatea de exprimare înseamnă să putem spune tot și nu contează ce, că putem influența pe rețelele sociale, că putem ține discursuri antisemite și rasiste, că putem manipula informația în masă.
Asta nu se numește libertate de exprimare.
Dacă vrem să fim o democrație solidă, de la punctul zero, trebuie să știm să facem față la propagandă plătită care ne manipulează alegerile, dar trebuie de asemenea să fim transparenți în ce privește algoritmul, asta e cheia”.
La începutul anului 2013, Miss Universe 2012, americanca Olivia Culpo, în vârstă de 20 de ani, a călătorit la Moscova pentru a filma un videoclip muzical alături de un star pop rus, Emin Agalarov, fiul unui mogul imobiliar cu legături strânse cu președintele Vladimir Putin.
Cum se spune, una a dus la alta și, pe 18 iunie 2013, Donald Trump, pe atunci proprietar al concursului Miss Universe, a anunțat că va duce cele 86 dintre cele mai frumoase femei din lume la Moscova pentru a participa la evenimentul care urma să aibă loc la Crocus City Hall, un loc de concert cu 7.500 de locuri, deținut de tatăl lui Emin.
„Credeți că Putin va veni la concursul Miss Universe?” a întrebat Trump într-un tweet. „Dacă da, va deveni el noul meu cel mai bun prieten?”
În urma declarațiilor extraordinare ale președintelui american de ieri, ca răspuns la plângerile președintelui Ucrainei, Zelenski, care s-a simțit exclus de la negocierile de pace dintre SUA și Rusia, întrebările despre adevărata natură a „prieteniei” lui Trump cu omul de la Kremlin sunt tot mai numeroase, scrie Daily Mail.
„Astăzi am auzit: Oh, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani… Nu trebuia niciodată să începeți acest conflict. Puteți fi ajuns la un acord’, a spus Trump, ca și cum nu ar fi știut de invazia Rusiei, care a trimis un convoi de peste 60 de kilometri de vehicule militare, incluzând 1.000 de tancuri, peste granița Ucrainei în februarie 2022. Trump a adăugat că Zelenski a fost „un negociator mediocru” și ar fi putut să obțină un acord încă din urmă cu câțiva ani „fără să piardă prea mult teritoriu”.
De-a lungul anilor, magnatul imobiliar din New York nu a ascuns niciodată faptul că îi admiră pe liderii autoritari, precum Xi Jinping al Chinei și Viktor Orban al Ungariei. Iar în ziua imediat următoare invaziei Rusiei în Ucraina, Trump a numit mișcarea militară „genială” și pe arhitectul acesteia „călit în domeniu”.
Au existat chiar speculații că Putin ar deține informații compromițătoare despre președintele american, cel mai notabil după un dosar bombă produs de un fost ofițer MI6 în 2016, care susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”.
Trump a respins de mult timp aceste acuzații drept „știri false”, dar norul speculațiilor a continuat să crească în ultimele luni, odată cu numirea controversată a lui Tulsi Gabbard, „fana” lui Putin, în funcția de Director al Serviciilor de Informații Naționale, și cu vizita lui Tucker Carlson, jurnalistul conservator care a realizat un interviu binevoitor cu președintele rus la Moscova anul trecut, la Casa Albă.
Trei dintre cazinourile sale și un hotel fuseseră deja declarate falite, iar Trump era considerat atât de toxic din punct de vedere comercial, încât nicio bancă americană nu mai voia să colaboreze cu el.
„Nu putea să împrumute bani de la nimeni din Statele Unite,” a spus arhitectul său de lungă durată, Alan Lapidus, în 2018. „Toate afacerea venea din Rusia. Legăturile sale cu Rusia erau mai profunde decât a recunoscut vreodată.”
Se spune că banii ar fi fost împrumutați de indivizi bogați din Rusia și fostele republici sovietice, unii dintre ei oligarhi apropiați lui Putin.
Iar legăturile lui Trump cu acești oameni de afaceri au continuat în anii care au urmat. Unul dintre cei mai semnificativi parteneri ai săi în anii 2000 a fost Bayrock Group din New York, fondat de dezvoltatorul imobiliar kazah Tevfik Arif, care a lucrat timp de 17 ani în Ministerul Comerțului și Comerțului din Moscova în perioada sovietică. Unul dintre consilierii seniori ai lui Arif era Felix Sater, fiul unui mafiot rus, care a fost condamnat pentru coordonarea unei fraude pe piața de acțiuni în valoare de 40 de milioane de dolari.
În 2008, fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a recunoscut fără ezitare dependența afacerii familiei sale de banii proveniți din Rusia.
„Rușii constituie un segment disproporționat de mare din majoritatea activelor noastre,” a mărturisit el. „Vedem mulți bani care vin din Rusia.”
Dar nu doar Trump accepta finanțare din Rusia. De asemenea, Trump își dorea de mult să construiască un proiect în Moscova. În manualul său de sfaturi de afaceri The Art of the Deal, publicat în 1987, Trump scria că a discutat cu ambasadorul sovietic la Washington de atunci, Iuri Dubinin, despre posibilitatea de a „construi un mare hotel de lux, chiar vis-a-vis de Kremlin, în parteneriat cu guvernul sovietic”.
Cum se spune, una a dus la alta și, pe 18 iunie 2013, Donald Trump, pe atunci proprietar al concursului Miss Universe, a anunțat că va duce cele 86 dintre cele mai frumoase femei din lume la Moscova pentru a participa la evenimentul care urma să aibă loc la Crocus City Hall, un loc de concert cu 7.500 de locuri, deținut de tatăl lui Emin.
„Credeți că Putin va veni la concursul Miss Universe?” a întrebat Trump într-un tweet. „Dacă da, va deveni el noul meu cel mai bun prieten?”
În urma declarațiilor extraordinare ale președintelui american de ieri, ca răspuns la plângerile președintelui Ucrainei, Zelenski, care s-a simțit exclus de la negocierile de pace dintre SUA și Rusia, întrebările despre adevărata natură a „prieteniei” lui Trump cu omul de la Kremlin sunt tot mai numeroase, scrie Daily Mail.
„Astăzi am auzit: Oh, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani… Nu trebuia niciodată să începeți acest conflict. Puteți fi ajuns la un acord’, a spus Trump, ca și cum nu ar fi știut de invazia Rusiei, care a trimis un convoi de peste 60 de kilometri de vehicule militare, incluzând 1.000 de tancuri, peste granița Ucrainei în februarie 2022. Trump a adăugat că Zelenski a fost „un negociator mediocru” și ar fi putut să obțină un acord încă din urmă cu câțiva ani „fără să piardă prea mult teritoriu”.
De-a lungul anilor, magnatul imobiliar din New York nu a ascuns niciodată faptul că îi admiră pe liderii autoritari, precum Xi Jinping al Chinei și Viktor Orban al Ungariei. Iar în ziua imediat următoare invaziei Rusiei în Ucraina, Trump a numit mișcarea militară „genială” și pe arhitectul acesteia „călit în domeniu”.
Au existat chiar speculații că Putin ar deține informații compromițătoare despre președintele american, cel mai notabil după un dosar bombă produs de un fost ofițer MI6 în 2016, care susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”.
Trump a respins de mult timp aceste acuzații drept „știri false”, dar norul speculațiilor a continuat să crească în ultimele luni, odată cu numirea controversată a lui Tulsi Gabbard, „fana” lui Putin, în funcția de Director al Serviciilor de Informații Naționale, și cu vizita lui Tucker Carlson, jurnalistul conservator care a realizat un interviu binevoitor cu președintele rus la Moscova anul trecut, la Casa Albă.
Legăturile președintelui american cu establishmentul rus datează de mai multe decenii
Dar adevărul este că legăturile președintelui american cu establishmentul rus datează de mai multe decenii, iar eforturile sale de a încheia războiul pe condiții favorabile lui Putin pun deciziile sale într-o lumină cu totul nouă. La mijlocul anilor ’90, imperiul imobiliar al lui Trump se afla la un pas de faliment.Trei dintre cazinourile sale și un hotel fuseseră deja declarate falite, iar Trump era considerat atât de toxic din punct de vedere comercial, încât nicio bancă americană nu mai voia să colaboreze cu el.
„Nu putea să împrumute bani de la nimeni din Statele Unite,” a spus arhitectul său de lungă durată, Alan Lapidus, în 2018. „Toate afacerea venea din Rusia. Legăturile sale cu Rusia erau mai profunde decât a recunoscut vreodată.”
Se spune că banii ar fi fost împrumutați de indivizi bogați din Rusia și fostele republici sovietice, unii dintre ei oligarhi apropiați lui Putin.
Iar legăturile lui Trump cu acești oameni de afaceri au continuat în anii care au urmat. Unul dintre cei mai semnificativi parteneri ai săi în anii 2000 a fost Bayrock Group din New York, fondat de dezvoltatorul imobiliar kazah Tevfik Arif, care a lucrat timp de 17 ani în Ministerul Comerțului și Comerțului din Moscova în perioada sovietică. Unul dintre consilierii seniori ai lui Arif era Felix Sater, fiul unui mafiot rus, care a fost condamnat pentru coordonarea unei fraude pe piața de acțiuni în valoare de 40 de milioane de dolari.
În 2008, fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a recunoscut fără ezitare dependența afacerii familiei sale de banii proveniți din Rusia.
„Rușii constituie un segment disproporționat de mare din majoritatea activelor noastre,” a mărturisit el. „Vedem mulți bani care vin din Rusia.”
Dar nu doar Trump accepta finanțare din Rusia. De asemenea, Trump își dorea de mult să construiască un proiect în Moscova. În manualul său de sfaturi de afaceri The Art of the Deal, publicat în 1987, Trump scria că a discutat cu ambasadorul sovietic la Washington de atunci, Iuri Dubinin, despre posibilitatea de a „construi un mare hotel de lux, chiar vis-a-vis de Kremlin, în parteneriat cu guvernul sovietic”.
Trump Tower la Moscova
În ciuda faptului că acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, interesul magnatului pentru un Trump Tower la Moscova a fost reîncălzit după prăbușirea Uniunii Sovietice.
A fost Sater cel care a identificat un loc pentru un zgârie-nori Trump, iar, deși planurile pentru proiect au fost afectate de întârzieri, Trump a fost destul de optimist încât, după ce a organizat în 2013 concursul Miss Univers în Rusia, să scrie pe Twitter: „TRUMP TOWER-MOSCOVA este următorul.”
Până în 2015, un arhitect din New York a finalizat planurile pentru ceea ce ar fi fost cel mai înalt zgârie-nori din Europa, un obelisc de sticlă de 100 de etaje, cu sigla Trump pe mai multe laturi. Într-un e-mail trimis avocatului lui Trump mai târziu în acel an, Sater se lăuda: „Prietenul nostru poate deveni președintele SUA și putem să-l ajutăm să o facă. Voi face ca toată echipa lui Putin să fie de acord cu acest lucru. Mă voi ocupa eu de acest proces.”
Abia în iunie 2016, când alegerile prezidențiale se apropiau, Trump a părut să abandoneze acest proiect o dată pentru totdeauna.
Însă, în câteva luni, el se afla în fața descoperirilor devastatoare ale unui dosar realizat de fostul ofițer MI6, Christopher Steele.
După ce a lucrat timp de 20 de ani la chestiuni legate de Rusia pentru serviciile de informații britanice, Steele era atât de îngrijorat că Trump ar putea fi șantajat de Rusia, încât în iulie 2016 a transmis concluziile sale FBI-ului – iar șase luni mai târziu, rezultatele șocante au fost publicate de site-ul de știri Buzzfeed.
În timp ce dosarul lui Steele susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”, că Rusia căuta „să cultiveze oameni din cercul lui Trump” și că mulți dintre oficialii și asociații săi de campanie aveau numeroase contacte secrete cu oficiali și agenți ruși, acesta conținea și o sugestie mult mai murdară.
Pentru a-și păstra „activul” sub control, susținea Steele, serviciile de securitate rusești ar fi filmat un moment compromițător cu Trump într-o cameră a hotelului Ritz-Carlton din Moscova, în 2013, anul în care a avut loc concursul Miss Univers în Rusia.
Dar conform unei cărți a jurnalistului american de la Harvard, Craig Unger, intitulate American Kompromat: How The KGB Cultivated Donald Trump, publicată în 2021, „curtarea” lui Trump de către ruși a început cu aproape 50 de ani înainte.
Unul dintre sursele lui Unger a fost fostul maior KGB, Iuri Șveț, care a fost detașat la Washington DC în anii ’80, drept corespondent al agenției de știri ruse TASS.
Potrivit lui Șveț, Trump a fost identificat ca un contact promițător încă din 1977, când tânărul om de afaceri s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh.
Trump, în stilul său caracteristic, a fost ușor de influențat.
În ciuda faptului că acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, interesul magnatului pentru un Trump Tower la Moscova a fost reîncălzit după prăbușirea Uniunii Sovietice.
A fost Sater cel care a identificat un loc pentru un zgârie-nori Trump, iar, deși planurile pentru proiect au fost afectate de întârzieri, Trump a fost destul de optimist încât, după ce a organizat în 2013 concursul Miss Univers în Rusia, să scrie pe Twitter: „TRUMP TOWER-MOSCOVA este următorul.”
Până în 2015, un arhitect din New York a finalizat planurile pentru ceea ce ar fi fost cel mai înalt zgârie-nori din Europa, un obelisc de sticlă de 100 de etaje, cu sigla Trump pe mai multe laturi. Într-un e-mail trimis avocatului lui Trump mai târziu în acel an, Sater se lăuda: „Prietenul nostru poate deveni președintele SUA și putem să-l ajutăm să o facă. Voi face ca toată echipa lui Putin să fie de acord cu acest lucru. Mă voi ocupa eu de acest proces.”
Abia în iunie 2016, când alegerile prezidențiale se apropiau, Trump a părut să abandoneze acest proiect o dată pentru totdeauna.
Însă, în câteva luni, el se afla în fața descoperirilor devastatoare ale unui dosar realizat de fostul ofițer MI6, Christopher Steele.
După ce a lucrat timp de 20 de ani la chestiuni legate de Rusia pentru serviciile de informații britanice, Steele era atât de îngrijorat că Trump ar putea fi șantajat de Rusia, încât în iulie 2016 a transmis concluziile sale FBI-ului – iar șase luni mai târziu, rezultatele șocante au fost publicate de site-ul de știri Buzzfeed.
În timp ce dosarul lui Steele susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”, că Rusia căuta „să cultiveze oameni din cercul lui Trump” și că mulți dintre oficialii și asociații săi de campanie aveau numeroase contacte secrete cu oficiali și agenți ruși, acesta conținea și o sugestie mult mai murdară.
Pentru a-și păstra „activul” sub control, susținea Steele, serviciile de securitate rusești ar fi filmat un moment compromițător cu Trump într-o cameră a hotelului Ritz-Carlton din Moscova, în 2013, anul în care a avut loc concursul Miss Univers în Rusia.
Dar conform unei cărți a jurnalistului american de la Harvard, Craig Unger, intitulate American Kompromat: How The KGB Cultivated Donald Trump, publicată în 2021, „curtarea” lui Trump de către ruși a început cu aproape 50 de ani înainte.
Unul dintre sursele lui Unger a fost fostul maior KGB, Iuri Șveț, care a fost detașat la Washington DC în anii ’80, drept corespondent al agenției de știri ruse TASS.
Potrivit lui Șveț, Trump a fost identificat ca un contact promițător încă din 1977, când tânărul om de afaceri s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh.
Trump, în stilul său caracteristic, a fost ușor de influențat.
Ciolacu: Traversăm una din cele mai dificile perioade din ultimele decenii. „E crucial să știm cine ne sunt prietenii”
Premierul a amintit, în discurs, că la 20 februarie 1880, Germania, Franţa şi Marea Britanie au recunoscut oficial independenţa ţării noastre.
„Statalitatea României s-a construit cu sprijinul acestor trei mari puteri.
Aparţinem aceluiaşi spaţiu de cultură şi de civilizaţie.
Istoria, geografia, cultura şi valorile împărtăşite sunt tot atâtea argumente care ne obligă să mergem înainte împreună.
Aniversarea de astăzi ne găseşte într-o perioadă delicată în plan internaţional, însă şi într-un moment de excelenţă al relaţiilor româno-germane.
Dialogul politic consolidat la nivel înalt, faptul că avem un plan de acţiune comun în curs de finalizare şi cooperarea economică strânsă demonstrează profunzimea relaţiei bilaterale dintre ţările noastre, întărind vechiul proverb german - 'faptele vorbesc mai elocvent decât cuvintele'.
Necomunicând, într-un lucru atât de important cum a fost anularea alegerilor, vedem ce s-a creat în societate.
Eu cred că aici este marea problemă, nu documentele care au stat la bază, nu cât de elocvente sunt, pentru că sunt lucruri pe care un serviciu secret poate să le spună, lucruri pe care nu poate să le spună.
Necomunicând, nemaiavând credibilitatea de a comunica acele lucruri, am ajuns în această situație”.
Premierul a evitat să spună cât de convingătoare au fost dovezile serviciilor secrete române care au făcut obiectul desecretizării din ședința CSAT la care a participat și Ciolacu, în calitate de șef al Executivului.
„Acele dovezi au anulat (alegerile).
E evident că eu eram barat pe Tik Tok, Călin Georgescu nu era.
Nicolae Ciucă era barat, Călin Georgescu nu era.
Lasconi era barată, el nu era.
E o evidență.
Normal că acel lucru a influențat.
Dacă un stat a plătit, deja e cu totul altceva.
Ar fi trebuit explicate lucrurile”, a spus Ciolacu.
Consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, mesaj pentru Ucraina: „Reduceţi tonul şi semnaţi acel acord”