Tipătescu: Blestemată politică! Un moment să n-ai pace!

(merge la ușa din fund și o închide.) Suntem în liniște... (lui Cațavencu.) Eu merg la telegraf să-ți anunț la București candidatura... d-ta așteaptă acasă un cuvânt al meu... Deseară, la întrunire, fii cu tact... trebuie mult tact. (se aud în fund bătăi în ușă; toți din scenă tac și nu mișcă; iar bătăi, apoi trei fluierături.) E Ghiță, ăsta e semnalul lui! (merge și deschide ușa din fund, prin care apare Cetățeanul, fluierând ca de mirare.)

Tipătescu: Iar? (se dă înapoi.)

Cațavencu: Omul meu! (se dă cam la spatele Zoii.)

Cetățeanul: Da, iar eu! (sughite.) Am venit pentru istoria aia de care am vorbit az-dimineață... Ce facem? Iacă, mâine începe... Eu... pentru cine votez?

Tipătescu: (ținându-i calea să nu coboare în scenă) Pentru cine? Pentru cine? Lasă-mă în pace, cetățene: ai ajuns de nesuferit... Votează pentru cine poftești...

Cetățeanul: Eu nu poftesc pe nimeni, dacă e vorba pe poftă...

Tipătescu: Ei! Lasă-mă-n pace, administrația nu voiește să influințeze câtuși de puțin pe nimini.

Cațavencu: (intervenind) Pardon, dați-mi voie: mie-mi pare din contra că într-un stat constituțional, mai ales într-un stat tânăr ca al nostru, administrația ar trebui să...

Zoe: (asemenea) Se-nțelege...?

Cetățeanul: (cătră Cațavencu) Ei! Onorabilul! Nu te vedeam; sluga! O mie de ani pace! Și zi, mă lucrași, ai? Adică, dă-i cu bere, dă-i cu vin, nu pentru cinstea obrazului... pentru ca să-mi faci pontul cu scrisoarea... bravos! Dom'le Nae.

Cațavencu: A! A!

Zoe: Fănică! Fănică! Trimite-l... e nesuferit!

Tipătescu: (nervos) În sfârșit, cetățene, te rog lasă-ne cu binișorul, lasă-ne... Ce poftești de la mine?

Cetățeanul: Nu ți-am spus? (sughite.) Mâine începe... Ei? (sughite.) Eu pe cine aleg? Pentru cine?... (face semnul votării și sughite.)

Zoe: Pentru d. Nae Cațavencu.

Cetățeanul: Pentru... (sughite și pufnește de râs.) Nu mă-nnebuni că amețesc...

Tipătescu: (din ce în ce mai nervos, luând pe Cetățeanul de mână și zguduindu-l) Pentru că ești un om vițios...

Cetățeanul: Nu mă smuci, că amețesc!

Tipătescu: (asemenea) Pentru că te-ai lăsat să-ți ia din buzunar, să-ți fure scrisoarea...

Cetățeanul: Ei! Nu face nimica, poate mai găsim alta...

Tipătescu: Lasă-mă să vorbesc... pentru că ești...

Cetățeanul: Alegător...

Tipătescu: Nu... bețiv... vițios... păcătos.

Zoe: Fănică!...

Tipătescu: Da, bețiv... uite și acuma ești turmentat, ești băut...

(Cațavencu râde.)

Cetățeanul: Aș!

Tipătescu: (cu dezgust) Uite, nenorocitule! Miroși cale d-o poștă... (îl împinge.)

Cetățeanul: (șovăind) Ãsta este mirosul meu naturel...

Tipătescu: Miroși a rom...

Cetățeanul: Ei bravos! Vrei să miros a gaz?

I.L.Caragiale_O scrisoare pierdută, actul II, scena XII