fetele


 











vremuri - 20 februarie

"În 2022, când a avut loc ofensiva asupra Ucrainei, în pachetul pentru a opri ofensiva, Vladimir Putin a cerut ca NATO să retragă garanțiile de securitate pe aliniamentul din 1997, ceea ce însemna că statele venite din comunism care intraseră în NATO să nu mai beneficieze de garanțiile de securitate. Informația este publică."

Nu am afirmat că, în aceste zile, la negocierile dintre SUA și Rusia, ar fi existat pe masă această cerere. Sub nicio formă! Dar în 2022 a fost această cerință din pachetul de negociere, negociere care nu a ajuns la finalitate. Și pentru Țările Baltice, Bulgaria, Ungaria exista această solicitare”, a zis Cristian Diaconescu la Realitatea Plus, în emisiunea Ancăi Alexandrescu.

„Aceasta solicitare - din 2022 - nu a fost acceptată sub nicio formă nici de americani, nici de europeni. Nici atunci, nici acum. Acest fapt este o știre bună”, a subliniat Cristian Diaconescu, șeful Cancelariei Prezidențiale.




Europarlamentar finlandez: SUA ne-au dat trei săptămâni să ajungem la un acord asupra capitulării Ucrainei, altfel se retrag din Europa.


Avertismentul lui Trump: „Al Treilea RĂZBOI Mondial nu este departe. Încerc să restabilesc pacea în lume”


Casa Albă a postat o fotografie, generată cu AI, care îl înfățișează pe Donald Trump ca rege, în contextul deciziei acestuia de a anula taxa de trafic din Manhattan.


Analysis: Xi seeks to join Trump and Putin for Yalta 2.0





Adrian Zuckerman îl contrazice pe J.D. Vance: Avem toți valori comune. Nu cred că înțelege de ce alegerile au fost anulate

"Ce s-a întâmplat, în opinia mea, România a fost atacată, a fost cel mai mare atac cibernetic hibrid, pornit de Rusia, pornit împotriva unui stat european.
Nu a fost o determinare că a câștigat unul sau altul sau cine a câștigat, a fost o decizie că alegerile trebuie să fie egale pentru toată lumea, nu preferențiale pentru un candidat sau altul, iar ce s-a întâmplat aici a fost un răspuns la atacul din Rusia.
Acest lucru e știut de serviciile americane, române, franceze, alte țări europene și non-europene și asta ar trebui discutat."


Adrian Năstase s-a enervat după ce J. D. Vance a atacat iar România: Noi nu intrăm cu forța în Capitoliu. Să nu luăm lecții de la ei

"Eu cred că e foarte simplu. 
Că liderii români ar trebui să le spună liderilor americani că nu avem întotdeauna aceleași valori și principii. 
Uneori legat de alegeri poate greșim cu CCR, dar noi nu încercăm să intrăm în Capitoliul din București să aruncăm țara în aer și că noi nu grațiem în grup polițiști sau indivizi care intră și omoară oameni pașnici. 
Le putem spune că variantele noastre de democrație sunt vechi și consolidate și că și ei în America au variante de 200 de ani, dar nu cred că trebuie să luăm lecții de la ei"



„Nu sunt un fan al lui Klaus Iohannis. 
Eu n-am fost niciodată. 
Dimpotrivă, am fost între cei mai atacați oameni politici de către Klaus Iohannis, iar partidul pe care îl reprezint a fost cel mai atacat. 
Nu sunt un beneficiar al banilor lui Soroș.
Niciodată nici partidul pe care îl reprezint și știi foarte bine lucrul acesta. 
Acei bani de 20 de ani s-au dus împotriva Partidului Social-Democrat și împotriva mea personală. (...) Klaus Iohannis, din punctul meu de vedere, ca om politic și ca om de stat, nu ar fi trebuit să-și dea demisia”

„E greu să ai un partener de dialog acum când tu, în România, ai un președinte interimar. 
Mulți lideri, sunt ferm convins, că nu știu că în România e un președinte interimar. 
Cei decidenți știu acest lucru. 
Și atunci e greu să te bagi în contextul când se negociază pacea din Ucraina, când se reașază influențele geostrategice și geopolitice din lume. 
Suntem ca între șine, ne-a găsit trenul între șine. 
Deși suntem aproape de război. 
Europa este între șine. 
Și vedem încercări. 
Dar vom vedea modificări, sunt ferm convins, în perioada următoare, de abordare”



„Trebuie să fim atenți, este un discurs fals care s-a integrat acolo, acela al apărării libertății de exprimare. 

L-am auzit pe vicepreședintele Vance (vicepreședintele SUA, JD Vance), cu care am avut un schimb de opinii la Paris, (schimb de opinii) care a fost foarte interesant, într-adevăr, cordial. 

El a spus că a fost șocat de această decizie, dar pe mine nu m-a șocat decizia, nu comentez decizia unei curți supreme (CCR, n.r.)”, a adăugat Emmanuel Macron.

„Pe mine ce mă șochează e că Rusia a influențat masiv sinceritatea alegerilor în Romania”, a punctat liderul francez.

Ce a mai spus Macron despre alegerile prezidențiale din România:

„Trebuie să fim atenți dacă libertatea de exprimare înseamnă să putem spune tot și nu contează ce, că putem influența pe rețelele sociale, că putem ține discursuri antisemite și rasiste, că putem manipula informația în masă. 

Asta nu se numește libertate de exprimare.

Dacă vrem să fim o democrație solidă, de la punctul zero, trebuie să știm să facem față la propagandă plătită care ne manipulează alegerile, dar trebuie de asemenea să fim transparenți în ce privește algoritmul, asta e cheia”.



La începutul anului 2013, Miss Universe 2012, americanca Olivia Culpo, în vârstă de 20 de ani, a călătorit la Moscova pentru a filma un videoclip muzical alături de un star pop rus, Emin Agalarov, fiul unui mogul imobiliar cu legături strânse cu președintele Vladimir Putin.

Cum se spune, una a dus la alta și, pe 18 iunie 2013, Donald Trump, pe atunci proprietar al concursului Miss Universe, a anunțat că va duce cele 86 dintre cele mai frumoase femei din lume la Moscova pentru a participa la evenimentul care urma să aibă loc la Crocus City Hall, un loc de concert cu 7.500 de locuri, deținut de tatăl lui Emin.

„Credeți că Putin va veni la concursul Miss Universe?” a întrebat Trump într-un tweet. „Dacă da, va deveni el noul meu cel mai bun prieten?”

În urma declarațiilor extraordinare ale președintelui american de ieri, ca răspuns la plângerile președintelui Ucrainei, Zelenski, care s-a simțit exclus de la negocierile de pace dintre SUA și Rusia, întrebările despre adevărata natură a „prieteniei” lui Trump cu omul de la Kremlin sunt tot mai numeroase, scrie Daily Mail.

„Astăzi am auzit: Oh, nu am fost invitați. Ei bine, ați fost acolo timp de trei ani… Nu trebuia niciodată să începeți acest conflict. Puteți fi ajuns la un acord’, a spus Trump, ca și cum nu ar fi știut de invazia Rusiei, care a trimis un convoi de peste 60 de kilometri de vehicule militare, incluzând 1.000 de tancuri, peste granița Ucrainei în februarie 2022. Trump a adăugat că Zelenski a fost „un negociator mediocru” și ar fi putut să obțină un acord încă din urmă cu câțiva ani „fără să piardă prea mult teritoriu”.

De-a lungul anilor, magnatul imobiliar din New York nu a ascuns niciodată faptul că îi admiră pe liderii autoritari, precum Xi Jinping al Chinei și Viktor Orban al Ungariei. Iar în ziua imediat următoare invaziei Rusiei în Ucraina, Trump a numit mișcarea militară „genială” și pe arhitectul acesteia „călit în domeniu”.

Au existat chiar speculații că Putin ar deține informații compromițătoare despre președintele american, cel mai notabil după un dosar bombă produs de un fost ofițer MI6 în 2016, care susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”.

Trump a respins de mult timp aceste acuzații drept „știri false”, dar norul speculațiilor a continuat să crească în ultimele luni, odată cu numirea controversată a lui Tulsi Gabbard, „fana” lui Putin, în funcția de Director al Serviciilor de Informații Naționale, și cu vizita lui Tucker Carlson, jurnalistul conservator care a realizat un interviu binevoitor cu președintele rus la Moscova anul trecut, la Casa Albă.


Legăturile președintelui american cu establishmentul rus datează de mai multe decenii

Dar adevărul este că legăturile președintelui american cu establishmentul rus datează de mai multe decenii, iar eforturile sale de a încheia războiul pe condiții favorabile lui Putin pun deciziile sale într-o lumină cu totul nouă. La mijlocul anilor ’90, imperiul imobiliar al lui Trump se afla la un pas de faliment.

Trei dintre cazinourile sale și un hotel fuseseră deja declarate falite, iar Trump era considerat atât de toxic din punct de vedere comercial, încât nicio bancă americană nu mai voia să colaboreze cu el.

„Nu putea să împrumute bani de la nimeni din Statele Unite,” a spus arhitectul său de lungă durată, Alan Lapidus, în 2018. „Toate afacerea venea din Rusia. Legăturile sale cu Rusia erau mai profunde decât a recunoscut vreodată.”

Se spune că banii ar fi fost împrumutați de indivizi bogați din Rusia și fostele republici sovietice, unii dintre ei oligarhi apropiați lui Putin.

Iar legăturile lui Trump cu acești oameni de afaceri au continuat în anii care au urmat. Unul dintre cei mai semnificativi parteneri ai săi în anii 2000 a fost Bayrock Group din New York, fondat de dezvoltatorul imobiliar kazah Tevfik Arif, care a lucrat timp de 17 ani în Ministerul Comerțului și Comerțului din Moscova în perioada sovietică. Unul dintre consilierii seniori ai lui Arif era Felix Sater, fiul unui mafiot rus, care a fost condamnat pentru coordonarea unei fraude pe piața de acțiuni în valoare de 40 de milioane de dolari.

În 2008, fiul cel mare al lui Trump, Donald Trump Jr., a recunoscut fără ezitare dependența afacerii familiei sale de banii proveniți din Rusia.

„Rușii constituie un segment disproporționat de mare din majoritatea activelor noastre,” a mărturisit el. „Vedem mulți bani care vin din Rusia.”

Dar nu doar Trump accepta finanțare din Rusia. De asemenea, Trump își dorea de mult să construiască un proiect în Moscova. În manualul său de sfaturi de afaceri The Art of the Deal, publicat în 1987, Trump scria că a discutat cu ambasadorul sovietic la Washington de atunci, Iuri Dubinin, despre posibilitatea de a „construi un mare hotel de lux, chiar vis-a-vis de Kremlin, în parteneriat cu guvernul sovietic”.

Trump Tower la Moscova

În ciuda faptului că acest proiect nu a fost dus la bun sfârșit, interesul magnatului pentru un Trump Tower la Moscova a fost reîncălzit după prăbușirea Uniunii Sovietice.

A fost Sater cel care a identificat un loc pentru un zgârie-nori Trump, iar, deși planurile pentru proiect au fost afectate de întârzieri, Trump a fost destul de optimist încât, după ce a organizat în 2013 concursul Miss Univers în Rusia, să scrie pe Twitter: „TRUMP TOWER-MOSCOVA este următorul.”

Până în 2015, un arhitect din New York a finalizat planurile pentru ceea ce ar fi fost cel mai înalt zgârie-nori din Europa, un obelisc de sticlă de 100 de etaje, cu sigla Trump pe mai multe laturi. Într-un e-mail trimis avocatului lui Trump mai târziu în acel an, Sater se lăuda: „Prietenul nostru poate deveni președintele SUA și putem să-l ajutăm să o facă. Voi face ca toată echipa lui Putin să fie de acord cu acest lucru. Mă voi ocupa eu de acest proces.”

Abia în iunie 2016, când alegerile prezidențiale se apropiau, Trump a părut să abandoneze acest proiect o dată pentru totdeauna.

Însă, în câteva luni, el se afla în fața descoperirilor devastatoare ale unui dosar realizat de fostul ofițer MI6, Christopher Steele.

După ce a lucrat timp de 20 de ani la chestiuni legate de Rusia pentru serviciile de informații britanice, Steele era atât de îngrijorat că Trump ar putea fi șantajat de Rusia, încât în iulie 2016 a transmis concluziile sale FBI-ului – iar șase luni mai târziu, rezultatele șocante au fost publicate de site-ul de știri Buzzfeed.

În timp ce dosarul lui Steele susținea că „guvernul rus lucra pentru a-l face pe Trump președinte”, că Rusia căuta „să cultiveze oameni din cercul lui Trump” și că mulți dintre oficialii și asociații săi de campanie aveau numeroase contacte secrete cu oficiali și agenți ruși, acesta conținea și o sugestie mult mai murdară.

Pentru a-și păstra „activul” sub control, susținea Steele, serviciile de securitate rusești ar fi filmat un moment compromițător cu Trump într-o cameră a hotelului Ritz-Carlton din Moscova, în 2013, anul în care a avut loc concursul Miss Univers în Rusia.

Dar conform unei cărți a jurnalistului american de la Harvard, Craig Unger, intitulate American Kompromat: How The KGB Cultivated Donald Trump, publicată în 2021, „curtarea” lui Trump de către ruși a început cu aproape 50 de ani înainte.

Unul dintre sursele lui Unger a fost fostul maior KGB, Iuri Șveț, care a fost detașat la Washington DC în anii ’80, drept corespondent al agenției de știri ruse TASS.

Potrivit lui Șveț, Trump a fost identificat ca un contact promițător încă din 1977, când tânărul om de afaceri s-a căsătorit cu prima sa soție, Ivana Zelnickova, un model ceh.

Trump, în stilul său caracteristic, a fost ușor de influențat.



SUA refuză să susţină la ONU o moţiune care sprijină integritatea teritorială a Ucrainei şi condamnă Rusia pentru invazie (Reuters)


Ciolacu: Traversăm una din cele mai dificile perioade din ultimele decenii. „E crucial să știm cine ne sunt prietenii”

Premierul a amintit, în discurs, că la 20 februarie 1880, Germania, Franţa şi Marea Britanie au recunoscut oficial independenţa ţării noastre. 
„Statalitatea României s-a construit cu sprijinul acestor trei mari puteri. 
Aparţinem aceluiaşi spaţiu de cultură şi de civilizaţie. 
Istoria, geografia, cultura şi valorile împărtăşite sunt tot atâtea argumente care ne obligă să mergem înainte împreună. 
Aniversarea de astăzi ne găseşte într-o perioadă delicată în plan internaţional, însă şi într-un moment de excelenţă al relaţiilor româno-germane. 
Dialogul politic consolidat la nivel înalt, faptul că avem un plan de acţiune comun în curs de finalizare şi cooperarea economică strânsă demonstrează profunzimea relaţiei bilaterale dintre ţările noastre, întărind vechiul proverb german - 'faptele vorbesc mai elocvent decât cuvintele'.



„Președintele trebuia să vină cu suplimentul de explicații.
Necomunicând, într-un lucru atât de important cum a fost anularea alegerilor, vedem ce s-a creat în societate. 
Eu cred că aici este marea problemă, nu documentele care au stat la bază, nu cât de elocvente sunt, pentru că sunt lucruri pe care un serviciu secret poate să le spună, lucruri pe care nu poate să le spună.
Necomunicând, nemaiavând credibilitatea de a comunica acele lucruri, am ajuns în această situație”. 
Premierul a evitat să spună cât de convingătoare au fost dovezile serviciilor secrete române care au făcut obiectul desecretizării din ședința CSAT la care a participat și Ciolacu, în calitate de șef al Executivului. 
„Acele dovezi au anulat (alegerile). 
E evident că eu eram barat pe Tik Tok, Călin Georgescu nu era.
Nicolae Ciucă era barat, Călin Georgescu nu era. 
Lasconi era barată, el nu era. 
E o evidență. 
Normal că acel lucru a influențat. 
Dacă un stat a plătit, deja e cu totul altceva. 
Ar fi trebuit explicate lucrurile”, a spus Ciolacu.





Consilierul pentru securitate naţională al lui Trump, mesaj pentru Ucraina: „Reduceţi tonul şi semnaţi acel acord”

Pleacă americanii? Dar au venit vreodată?

Deoarece se întâmplă ce știam de mult și bine, că Rusia nici gând să vrea pace, Trump face acum Ucraina și pe Zelenski cum îi vine la gură.

Ce urmărește? 
Să poată spune că el a vrut să aducă pacea, dar Zelenski nu și nu, prin urmare Statele Unite nu mai dau niciun cent și niciun cartuș Ucrainei – să „fuck” ce vrea cu ea Putin.

Putin nu-i consideră oameni pe ucraineni – trebuie exterminați și țara lor desființată. 
Lui Trump puțin îi pasă de soarta Ucrainei, ca și de a oricărei țări europene. 
O să-i pese în vreun fel de România?

Istoria relațiilor americano-române nu permite nicio evocare a vreunei epoci de aur de altădată. 
Înainte de război, România însemna pentru SUA, ca și pentru Germania lui Hitler, petrolul de pe Valea Prahovei și atât. 
După 1945, americanii au consimțit să fim dați lui Stalin dintr-un condei. 
Doar opoziția lui Ceaușescu față de intervenția armată sovietică în Cehoslovacia l-a adus pe Richard Nixon la București și pe Ceaușescu la Washington, la întâlnirea de stat cu președintele Carter. 
După încălzirea relațiilor ruso-americane în perioada Gorbaciov, România lui Ceaușescu iarăși n-a mai prezentat niciun interes. 
În anii `90, Casa Albă ne-a pus detașat pe planul doi în raport cu Polonia, Cehia sau Ungaria, care au și intrat în NATO. 
În 1997, la summit-ul de la Madrid, America a respins cu nepăsare, în ciuda sprijinului Franței, admiterea României în NATO. 
Pentru dreptul de survol al spațiului aerian acordat de România bombardierelor americane care pisau Serbia, SUA ne-au bătut pe umăr. 
Premierul britanic Tony Blair, în schimb, a pus pentru asta România pe traseul de acces în Uniunea Europeană.


În toamna lui 2001, nu aveam nicio perspectivă să fim primiți în NATO. 
Totul a devenit posibil prin cei aproape 3000 de morți în atentatele din 11 septembrie de la World Trade Center. 
Peste noapte, administrația Bush a decis că are nevoie de un flanc estic întărit în Europa, dată fiind agresiunea antiamericană pornită din Orientul Mijlociu. 
Așa am ajuns în NATO, practic, într-un an. 
De asta există scutul de la Deveselu și baza de la Kogălniceanu.

Trump vrea acum un aranjament cu Putin, fiind dispus să abandoneze atât Ucraina cât și Europa. 
Vrea de asemenea, cu ajutorul Israelului, să pună Iranul într-o defensivă înghețată. 
După care, își poate vedea de încăierarea care îl interesează, cu China. 
În aceste condiții, România înseamnă pentru SUA ce a însemnat dintotdeauna, adică aproape nimic. 
Și trebuie să fii bătut bine în cap ca să-ți închipui că Trump vrea să fie Georgescu președintele României, că-i place de el, și după aia o să curgă peste noi râuri de lapte și miere din America.

Uniunea Europeană, în schimb, a primit o Românie care n-avea ce căuta acolo și de 20 de ani susține, cu foarte mulți bani și asistență, dezvoltarea și civilizarea acestui popor. 
Fără românii care se pot duce să muncească în Europa, am fi intrat în faliment de țară. 
Avem un vot, ca stat, de care Bruxellesul nu poate să nu țină seamă.

Iată de ce speranța României este Europa. 
Asta dacă nu luăm în considerare mai întâi principii demodate, cum ar fi democrație, stat de drept, grija față de om, dezvoltare și apărare pentru toți, pe care Europa încă le mai are.

În vreme ce, cum spunea un ascultător european fm, „America a ajuns un stat mai eșuat ca democrație decât România”.

”Stay the course”

Gabriel Diaconu

Lucruri în care am să cred, indiferent de lumea care vine peste noi.
Cred în țara mea, în România. 
Mai mult decât orice, și indiferent cine sau ce vrea să facă din ea, România are destinul, și drumul ei înainte.
Nu aș fi anticipat, în timpul vieții mele, că acest destin e pus sub îndoială, sau folosit în derâdere, atât de Rusia dar și de Statele Unite.
România mea este Europa. 
Statalitatea ei este una cu soarta aceluiași continent pe care îl împărțim, cu bune cu rele, cu trădări și jertfă de sânge, cu frații noștri europeni de la răsăritul lumii.
România nu e America. 
Și nu e Rusia. 
Nu e nici Putin. 
Nu e nici Trump.
Și nici n-are să devină.
Poate că vine o vreme, o vreme a smintirii și a fanaticilor, un salt în abis în care vechiul va deveni nou și noul va deveni vechi.
O vreme în care unii urlă că-și iau ”țara înapoi”, când de fapt o dau de bunăvoie,
O vreme în care dreptate, libertate, democrație și constituție ajung să fie curve de ocazie pentru demagog, pentru populist, pentru profet,
Pentru un nou tiran.
Doar că nu e vremea mea. Și nici vremea ta, sau a altora care văd prin acest ecran de fum,
Care se uită, siderați, la cum ajungem să aplicăm o lege a junglei, în care cel puternic caută să-l subjuge pe cel slab,
O lege în care țări pot fi făcute sau desfăcute după bunul plac, în care unii vor să se înfrupte ca dintr-un stârv din resurse, din hărți, din bani sau profit,
Ignorând oamenii.
Cine, mai mult decât noi, are înțelepciunea amintirilor,
Când ordinea ne-a fost răsturnată la mese străine,
Sau când ne-am uitat, spre Praga, acum jumătate de secol, unde libertatea era pacificată cu tancuri,
Sau spre Vest, unde un alt megalomaniac, Milosevic, voia să readucă la viață regatul lui Lazăr și ”Marea Serbie”,
Cine, mai mult decât noi, resimte soarta Ucrainei astăzi, violată și devastată de rus.
Nimeni n-are vreun drept să dea României lecții de libertate. 
N-am intrat nici în UE, nici în NATO, pe nedrept sau din îngăduință.
Parteneri? 
Da, suntem. 
Nu parteneri ai democraților sau republicanilor de la Casa Albă.
Parteneri ai Statelor Unite ale Americii. 
Parteneri ai Uniunii Europene în care ne aflăm.
Eu n-am nicio uncie de îndoială că ”operațiunea Georgescu” pleacă de la Moscova.
N-am nicio tresărire că America știe asta. 
Trump știe asta.
Vance știe asta.
Musk? Irelevant, omul e un țârcovnic pus să stârnească subversiv emoții pe rețele.
Există un singur drum înainte. 
Unii dintre voi sunteți prea mici să vă aduceți aminte de vorbele lui Bill Clinton, acum 30 de ani, când s-a adresat mulțimii de aproape jumătate de milion de români ieșiți să-l vadă: ”Stay the course”
Țineți-vă calea.
Calea României?
Niciodată naționalism poleit. 
Niciodată fascism cu față umană. 
Niciodată mesianism de ciocoi. 
Niciodată n-o să agresăm o țară vecină.
Niciodată n-o să ”luăm înapoi”, după secole și istorie, pământuri înapoi pentru că ”așa ni se cuvine”.
Moldova de astăzi are drumul ei. 
Părțile din Maramureșul din Sud-Est, Bucovina, ținutul Herței, care astăzi sunt în Ucraina, au drumul lor.
Harta țării mele e aia care e. 
Nimeni n-o să ne ia vreo palmă de pământ, n-o să ne dea vreo palmă de pământ.
Vreau un președinte care să țină de toate aceste principii.

Un președinte care să iubească, să sfințească, să păstreze Constituția țării mele. Și care să-și ralieze poporul, până și pe cei smintiți de epoci.
Un președinte ales pentru valorile acestei constituții în literă, și spirit.
Vom avea un președinte curând.
E timpul să terminăm asta, oribilul derapaj al lui decembrie.


Mesianismul Tik Tok e o formă de porno-politică. E senzual. Când nu e o domnișoară atractivă care-ți confirmă suspiciunile despre guvern, administrație sau corupția din județ, e un tinerel spilcuit care-ți alimentează, îți confirmă și-ți accentuează revolta. A devenit înfiorător de ușor să faci profeții. Sunt noile etnobotanice. Absolut gratis. Și pentru că n-ai timp de școală, de înțeles matematică, statistică, cifre, îl crezi pe cuvânt pe Profet. El te va scăpa de griji.

Fascism. Tik Tok mesianism. Tiranie digitală. Remedii.
***
Începe cu simptomele. De departe, cel mai supărător e dezgustul cu ”felul în care merg lucrurile”. Concret, cu viața ta. Cu felul în care ”statul” te tratează pe tine, ca cetățean.
Te simți mic. Neimportant. Te chinui să câștigi mai mulți bani, și fix când credeai că gata, ți-ajung pentru o casă sau o mașină, mai vine o criză.
Te duci să ceri o mărire la companie, managerul îți râde în nas. La poștă e o hârtie de la fisc, ai nu știu ce datorii de cu ani în urmă pe care tu știi că le-ai plătit, dar n-a pus o tanti o bifă.
Mergi să cumperi o pâine. Ori s-a scumpit, ori e mai mică decât ultima oară când ai luat.
Ai o factură mai mare la curent. Te-ai îmbolnăvit, nu găsești loc la doctor. Te duci la camera de gardă, omor.
După care afli de nusce politician care a mai tras un tun imobiliar, o rețea de interese în care niște șmecheri s-au ales cu milioane.
Cineva-ți șoptește: sistemul e corupt. Doar împreună îl puteți dărâma. Uită-te în istorie. S-a mai întâmplat.
Adu-ți aminte de valori. De credința în Dumnezeu. De sângele strămoșilor. De națiune.
Cineva-ți șoptește: roata lumii se schimbă. Dacă-i dăm jos pe corupți o să venim noi. Împreună suntem puternici.
N-o să mai fie nici parlament, nici politicieni. N-o să mai fie fisc. Pâinea o să fie mare, proaspătă și ieftină, frământată de femeile noastre cu grâu de la noi.
O să-ți poți lua și casă, și mașină. Nici nu trebuie să te ostenești, ți le dăm noi.
De unde bani? Asta e irelevant. Banul e ochiul dracului. Cu credință o să le facem pe toate.
Vei fi bogat. Vei fi fericit. Vei fi mândru. Toți, împreună, laolaltă, o să învingem.
***
Tirania digitală pleacă de la nevoia de un remediu. Un remediu la anxietate. Cum naiba o scoți la capăt? Ca să-ți iei gândul, bântui rețelele. Chestii distractive, tot felul de tâmpiți care fac tâmpenii amuzante. Mai apare unul care-ți zice cum să faci bani mai ușor. Îți mai povestește altul de motivul pentru care ție-ți e greu. Stăpânii. Bogătanii. Oculta. De acolo toate se trag.
Mesianismul Tik Tok e o formă de porno-politică. E senzual. Când nu e o domnișoară atractivă care-ți confirmă suspiciunile despre guvern, administrație sau corupția din județ, e un tinerel spilcuit care-ți alimentează, îți confirmă și-ți accentuează revolta.
A devenit înfiorător de ușor să faci profeții. Sunt noile etnobotanice. Absolut gratis. Și pentru că n-ai timp de școală, de înțeles matematică, statistică, cifre, îl crezi pe cuvânt pe Profet. El te va scăpa de griji.
***
Fascismul e doliu nerezolvat. Toată furia asta trebuie să meargă undeva. Și se duce către celălalt. Celălalt e de vină dacă-i merge mai bine. E de vină dacă se descurcă mai bine. E de vină și nu doar că e de vină. Te-a trădat pe tine. Te-a vândut pe tine. Din cauza lui lucrurile au mers din rău în mai rău.
Ție ți s-au furat lucruri pe care nu le-ai avut niciodată. Dar profetul îți spune că ți se datorau. Că ai fost păgubit de paradisul promis. Și-apoi îți vinde un bilet. Cumpără și tu un loc în trenul succesului.
Așa se formează o mișcare. Așa se formează o gloată. Așa se naște puterea vergilor. Separat se rup. Împreună niciodată.
Trădătorii trebuie pedepsiți. Să facem liste. Să-i punem pe fugă. Să ne luăm lucrurile înapoi. Nu le-am avut niciodată, dar sunt ale noastre. Noi suntem nația. Noi suntem poporul. Noi, pe veci, stăpâni.
Forța devastării trece ca viitura prin sufletul unui popor care, când se așează praful, inevitabil va sta pe un câmp de victorie, de dezastru, de nebunie, cu un bilet în mână,
Vândut de un escroc, de un farsor, de un sociopat,
Întrebând: paradisul, paradisul încotro?
Într-o gară goală a deziluziei.


Ucraina știe cine a început. România știe cine a început. Hai s-o zicem și pe asta, că tot e ”de pe la noi”: o fi făcut și copilul ceva. O fi înjurat, l-o fi scuipat, o fi dat cu capul...

Cine a început războiul în Ucraina?
Rusia.
Când a început războiul în Ucraina?
Prima fază acum 11 ani, odată cu ocuparea pensinsulei Crimeea, urmat de un conflict înghețat în Donbas.
Acum trei ani, cu toate semnele unei invazii iminente încă din decembrie 2021, dictatorul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat o ”operațiune militară specială”, de fapt o agresiune armată asupra unei țări vecine suverane. Ceea ce erau ”exerciții militare” în Belarus erau, de fapt, forțe de agresiune.
Răspunsul global unanim, inițial, a fost de oprobiu. Adunarea Generală ONU a cerut suspendarea Rusiei din Consiliul de Securitate. Atât Uniunea Europeană, cât și Statele Unite, au procedat la susținerea necondiționată a Ucrainei în fața Rusiei.
Mariupol. Azovstal.
Bucha. Borodianka.
Crime împotriva umanității. Genocid.
Ocuparea de poziții împrejurul Cernobîl. Poziționarea de artilerie în zona centralei nucleare de la Zaporojie.
Toate sunt parte a ultimilor trei ani de conflict.
România și-a deschis granițele. Am ajutat aproape 4 milioane de ucraineni fugiți din calea războiului. Nu refugiați. Fugiți din calea războiului. Atât pe la granițele noastre directe cu Ucraina, cât și prin culoarul verde deschis spre Republica Moldova.
Moldova însăși a fost amenințată de Kremlin.
Fără sprijinul simetric al armatei ucrainene, care era pregătită să intervină în Transnistria, au fost momente tensionate la Chișinău, dar și incidente la aeroportul din capitala Moldovei, într-o tentativă de desant a trupelor rusești.
UE a deschis primele negocieri pentru aderarea Ucrainei, Moldovei și Georgiei.
Putin a contracarat și a destabilizat Georgia.
Polonia și-a crescut cheltuielile de apărare la 5% PIB și a început construcția de fortificații pe granița cu Rusia.
România și-a demarat programul de înzestrare, dar a preferat o cale mai puțin belicoasă, inițial. La București, în ultima săptămână de mandat al fostului PG, parchetele militare au deschis un dosar in rem împotriva lui Putin pentru crime împotriva umanității.
România, de asemenea, a asistat Ucraina privind dosarul de genocid deschis la instanțele europene de justiție. Crimele infame ale trupelor rusești, dar și deplasările forțate, mutarea forțată a zeci de mii de copii din Ucraina pe teritorii rusești, sunt doar câteva din faptele pentru care Putin a fost pus sub acuzare de Tribunalul Penal de la Haga.
Cine a început războiul în Ucraina? Rusia.
Unde continuă Rusia război? În România.
AUR. SOS. POT. Georgescu.
Care mai de care freamătă excitat, acum, că regimul Trump rescrie istoria ultimilor ani, și întoarce adevărul pe dos.
Ucraina știe cine a început. România știe cine a început.
Hai s-o zicem și pe asta, că tot e ”de pe la noi”: o fi făcut și copilul ceva. O fi înjurat, l-o fi scuipat, o fi dat cu capul...

puțină istorie + actualitate

Ialta 1945




România a plătit rușilor 1,2 miliarde de dolari ca despăgubiri de război! Jaful făcut de URSS


Lista produselor luate de rusi din Romania, incepand cu 1944, ca despagubiri de razboi.  
Cum au generat jaful facut de Moscova si interdictia de a participa la Planul Marshall.
Retardul economic sever fata de Europa pe care tara noastra se chinuie si azi sa-l recupereze


vremuri - 19 februarie

 


Trump dă vina pe Ucraina pentru războiul cu Rusia și îl critică dur pe Zelenski pentru că nu a încheiat o ințelegere cu Moscova: „Nu ar fi trebuit să începeți niciodată războiul”
„Astăzi am auzit. 
Oh, ei bine, nu am fost invitaţi”, a spus Trump când a fost întrebat despre criticile din partea Ucrainei, părând să îşi îndrepte tirul către Zelenski. 
„Ei bine, aţi fost acolo timp de trei ani. 
Ar fi trebuit să-i puneţi capăt – trei ani! 
Nu ar fi trebuit să se întâmple niciodată. 
Nu ar fi trebuit să începeţi niciodată (războiul -n.r). 
Ar fi trebuit să încheiaţi o înţelegere”, a declarat Donald Trump.

Comentariul – care ignoră faptul că Rusia a fost cea care a invadat Ucraina fără a fi provocată, în urmă cu trei ani – este cel mai dur reproş al lui Trump la adresa părţii ucrainene.


În timpul conferinței sale de la Mar-a-Lago, Trump i-a reproșat de asemenea Ucrainei că a deturnat o parte din ajutorul american de la începutul conflictului. 
'Președintele Zelenski mi-a spus săptămâna trecută că el nu știe unde sunt jumătate din banii care li s-au dat', a susținut președintele american, înainte de a critica absența alegerilor în Ucraina după declanșarea invaziei ruse.
'Avem o situație în care nu am avut alegeri în Ucraina, unde noi avem doar o lege marțială și unde liderul Ucrainei - îmi pare rău să o spun - însă el are 4% opinii favorabile', a răspuns Trump întrebat dacă Washingtonul va susține impunerea organizării de alegeri în Ucraina, cum pare să dorească Rusia.


„Timp de trei ani au avut un loc și mult timp înainte de asta. 


Statele Unite au cheltuit cu 200 de miliarde de dolari mai mult decât Europa, iar banii Europei sunt garantați, în timp ce Statele Unite nu vor primi nimic înapoi. 
De ce somnorosul Joe Biden nu a cerut egalizarea, în sensul că acest război este mult mai important pentru Europa decât este pentru noi — avem un Ocean mare și frumos care ne separă. 
În plus, Zelenski recunoaște că jumătate din banii pe care i-am trimis "lipsesc". 
El refuză să țină alegerile, este foarte scăzut în sondajele ucrainene și singurul lucru la care a fost bun a fost să-l joace pe Biden "pe degete". 
Un Dictator fără alegeri, Zelenski ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară. 
Între timp, negociem cu succes încheierea războiului cu Rusia, lucru pe care toți îl recunost că doar "TRUMP" poate să o facă împreună cu administrația Trump. 
Biden nu a încercat niciodată, Europa nu a reușit să aducă pacea, iar Zelenski probabil vrea să mențină situația în care obține foarte mulți bani fără niciun efort. 
Iubesc Ucraina, dar Zelenski a făcut o treabă foarte proastă, țara sa este spulberată și milioane de oameni au murit inutil – și așa continuă.....”

„Toate semnalele în momentul ăsta arată că se construiește, se forjează o alianță mare între Moscova și Washington. 
UE e în mijloc, e obiect al acestei alianțe. 
Cei doi actori geopolitici majori pleacă de la premisa că UE n-are o politică externă coerentă, o politică de securitate și de apărare și e un lucru foarte adevărat. 
UE trebuia să se trezească de mult timp. 
Că are cum să-și construiască această politică acum, poate are, dar trebuie să se miște foarte repede. 
Ce ați văzut la Paris nu e un semn încurajator. 
Atunci, Rusia poate să spună „vrem și fostul spațiu ex-sovietic, să avem influență și acolo; sigur, nu influență totală, nu ne transformăm în țări socialiste, nici vorbă de așa ceva, dar vrem un pachet de acțiuni: Polonia – 50%, România – poate 65%”. 
Asta înseamnă ca în România, Cehia, Bulgaria, Ungaria să ai partide care să promoveze interesele Moscovei, să ai mulți politicieni apropiați de Moscova, să ai business rusesc”, a mai afirmat istoricul Armand Goșu, pentru B1 TV.


Ialta 1945



Într-un discurs de mare amploare la Munchen, Germania, săptămâna trecută, Vance a acuzat aliații europeni de cenzurarea libertății de exprimare, aproape în același timp în care administrația Trump interzicea AP să participe la Q&A-uri și sesiuni foto cu Trump.

Când comentatorul progresist Mehdi Hasan a subliniat acest lucru luni, Vance a răspuns pe X, numindu-l pe Hasan un „prost” și spunând: „Cred că există o diferență între a nu oferi unui reporter un loc în sala de presă a Casei Albe și a închide oamenii pentru opinii contradictorii. Ultimul este o amenințare la adresa libertății de exprimare, primul nu este. Sper că ajută!”

Hasan i-a răspuns că Musk „tocmai a cerut o 'lungă pedeapsă cu închisoare' pentru jurnaliștii de la CBS, pentru niște modificări de care nu i-a plăcut. Nu ai primit memo-ul?” Vance nu a mai răspuns.




Întrebat dacă România va trebui să aleagă între Uniunea Europeană și Statele Unite, șeful cancelariei prezidențiale a declarat: 
„Vreau să dau un răspuns clar – categoric nu, sigur, vor fi nuanțe care să genereze probleme pe termen scurt dar nu se va pune această situație. 
Ceea ce va conta pentru că suntem într-o regiune relevantă, va fi să ne facem înțeleși partenerilor noștri, unii dintre ei fiind dincolo cu un ocean înre noi, în ce privește interesul din acest moment privind cooperarea și sprijinirea României pentru ca în condițiile în care acest lucru nu se întâmplă situația ulterioară să fie mult mai complicată, inclusiv pentru Washington, din punctul de vedere al unei expansiuni a Rusiei. 
Deci, din acest punct de vdere, nu se pune problema unei alegeri de acest tip, dar se pune problema controlării dialogului, a înțelegerii anticipate care ar putea fi urmările. 
Sigur, se așteaptă de la România nu doar să se vorbească ci să se cunoască și niște stări de fapt. 
Insistăm și vom reuși să fim și la Washington, și în Europa și în Turcia și în Polonia.