Întâi de toate am să vă spun că am o infinită admirație și infinit respect pentru bunicile și strabunicile noastre țărăncile din care ne tragem mai toți.
Cum Dumnezeu au reușit bunicile mele să țină fiecare câte o întreagă gospodărie și să crească câte 5-6 copii, și alți câțiva nepoți, să aibă și grădină și animale și casă, nu știu! Casa o lipeau, o varuiau în fiecare primăvară, și pe dinăuntru și pe dinafară, lipeau sobele le curățau, făceau focul zilnic fie iarnă fie vară, găteau, spălau la mâna, torceau, cuseau, țeseau, vopseau tot de la țoale/preșuri, la cămăși, prosoape, pânze, etc. tot ce era în casă era lucrat de mâna lor, aveau grijă de găini, rațe, gâște, curcani, porci, vaci, oi, capre... etc. aveau grijă de grădina de legume, puneau conserve, murături, umpleau cămările, podul si beciurile cu de toate ca să nu lipsească nimic peste iarna... Nici un aliment nu se cumpăra, totul se făcea în gospodărie... Mulgeau vacile sau oi/capre, făceau branza, cașul, laptele covăsit sau lapte acru...
Pâinea se făcea o dată pe săptămână pe vatra unui cuptor încăpător pe care il ridicaseră bunicii mei odată cu casa.
Dacă ați avut bunici la țară sigur v-ați urcat în pod să luați prune uscate, struguri stafidiți, nuci...
Iarna mamaia întindea razboiul de țesut și țesea, de la prosoape de borangic, la țoalele de pus pe jos sau pe perete.
În alte seri de toamnă târzie, torcea lâna, din care mai târziu împletea bundite, pulovere, ciorapi, mănuși, căciuli...
Făcea săpun de casă și spăla rufele cu leșie în loc de detergent.
Spre sfârșitul iernii împleteau rogojini, in bucataria de vară din papura tăiată de tataia pe gheață, se făceau mături, coșurile din nuiele... Peste toate astea erau și doftoroaie, tratau de galci, culegeau ierburi de leac, puneau ventuze si te trăgeau de aplecate...
Aveau grădinița din fața casei plină cu flori. Avea timp de mers la biserică, de îngrijit mormintele la cimitir, de tinut sărbătorile, de pomeni, de nunti, de botezuri, de ieșit la poartă duminică seara, de mers in vizită la neamuri, nași și alte rubedenii...
Până și lumînările le facea mamaia din ceara curată, luată de la stupii de care se ingrijea tataia și pe care o ținea sub forma unor roți mari, de culoarea aurului roșu...
În memoria bunicii mele am în grădinița mea toate florile pe care le-am putut găsi și pe care le avea și dînsa...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu